Viata in Umbra Mortii EXPOZITIE organizata de

Viata in Umbra Mortii

EXPOZITIE organizata de Dr. Lya Benjamin si Dr. Irina Cajal-Marin si gazduita de Ministerul Culturii si al Cultelor cu prilejul Zilei Holocaustului in Romania Octombrie 2005

In perioada celui de al doilea razboi mondial nici populatia evreiasca din Romania nu a fost scutita de experienta tragica a Holocaustului. Legislatia antievreiasca, transferarea fortata a populatiei evreiesti din mediul rural in capitalele de judete, introducerea regimului de munca obligatorie; pogromul din Iasi si asasinarea prin axficsiere si dezhidratarea a mii de evrei in trenurile mortii; pogromurile din Basarabia si nordul Bucovinei; deportarea in masa din Basarabia, Bucovina, judetul Dorohoi precum si a unor evrei din alte zone ale Romaniei in Transnistria; introducerea in aceasta provincie a unui regim de exterminare fizica pentru cei deportati si pentru localnici; degradarea sistematica a tuturor evreilor romani; au fost tot atatea evenimente ale Holocaustului in contextul romanesc. (din raportul Comisiei Internationale pt Studierea Holocaustului in Romania)

Masacrul evreilor din Iasi – 1941 - Iunie

Pogromul din Bucuresti – 1941 – Ianuarie

Marturii Obiecte de Cult pangarite in timpul pogromului din Bucuresti 21 -23 Ianuarie 1941

Instantanee din timpul deportarilor in Transnistria – 1941 - Toamna

Suluri de TORA (Vechiul Testament) De care evreii nu s-au despartit nici in drumul fara de intoarcere.

Decizia privind desfiintarea matritelor metalice ale discurilor cu muzica evreiasca sau intepretata de evrei

Coroana din sarma ghimpata in memoria tinerei poete Selma Eisenberg decedata in lagar la varsta de 18 ani lucrare executata de Dr. Irina Cajal – Marin

La Iasi, in luna Iunie 1941 au fost ucisi peste 12000 de evrei: o parte au fost impuscati, o parte au murit axficsiati in trenurile mortii in care au fost inchisi si tinuti sub zavor zile in sir, in conditiile unui soare arzator al verii, fara apa si fara aer. Evrei ucisi in pogromurile din Bucuresti si Iasi 1941 In pogromul din Bucuresti, intre 21 si 23 Ianuarie 1941 au fost ucisi 122 de evrei si au fost distruse mii de magazine, case si sinagogi.

Vedere partiala din sala expozitiei

INSTIINTARE Nr 17. 492 din 28 Noembrie 1942 Se aduce la cunostinta generala ca incepand de la 30 Noembrie a. c. se va distribui zaharul pentru populatia orasului pe luna Octombrie astfel: Crestinii vor primii cate 500 gr de persoana Evreii …………………. . 100 gr de persoana Tiganii ………………. . 200 gr de persoana

Costume de la Teatrul Baraseum: loc de refugiu pentru actorii evrei exclusi din toate teatrele romanesti. Carti scrise de autori evrei, epurate din toate librariile si bibliotecile din Romania

Leon Alex Viata si Moartea in Alb si Negru

Leon Alex Orchestra

Leon Alex Dansul Mortii

Leon Alex Halucinatii

Leon Alex Ganditorul

Leon Alex Cosmarul

Marcel Iancu Viata si Moartea in Alb si Negru

Marcel Iancu “Familii întregi, inclusiv copii, au fost ridicaţi în timp ce se rugau la Atotputernic. Rabinul Guttman, trădat de preotul din cartier, a fost obligat să asiste la împuşcarea celor doi fii ai săi, care au protestat împotriva ridicării părintelui lor. . Pe el nu l-a nimerit glonţul. Evreii nu au fost apăraţi nici de poliţie, nici de armată. Faptele criminale depăşesc orice imaginaţie. Animalele omoară dar nu-şi mutilează victimele. În acest caz nici trupurile neînsufleţite nu au fost cruţate. Le-am găsit atârnate de cârlige la abator cu inscripţia "Coşer". În pădurea Jilava s-au smuls dinţii şi unghiile cadavrelor. ” Marcel Iancu Bucureşti. Ianuarie 1941 (Extrase. Traducere din limba engelză)

Marcel Iancu Arhitect, pictor, grafician de mare succes în România interbelicã. Ultima expoziţie a avut-o la Bucureşti în 1939. În 1941 a emigrat în Ţara Sfântã. Din opera sa extrem de complexã creaţiile despre Holocaust sunt cel mai puţin cunoscute. Exegeţii lui nu amintesc despre existenţa acestor lucrãri. Ce-i drept şi în Israel lucrãrile respective au fost expuse şi publicate în catalog abia în anul 1990. De fapt, ciclul despre Holocaust l-a început încã înainte de emigrare sub impulsul evenimentelor sângeroase trãite la Bucureşti în zilele pogromului din 21 -23 Ianuarie 1941. Socul cel mare l-a produs descoperirea la abator a cadavrului Michael (Mişu) Goldschlager, cumnatul artistului. Era în grupul celor atârnaţi de cârlige cu inscripţia ¨coşer¨. Tematica Holocaustului abordatã de Marcel Iancu nu se opreşte la reflectarea pogromului din Bucureşti. Cruzimile acestui eveniment sunt prezentate în multiplele lor faţete: sub aspectul brutalitãţilor torţionarilor şi al suferinţelor victimelor. Desene reproduse din catalogul expoziţiei "On the Edge - Holocaust Drawings", Ierusalim, 1990

Marcel Iancu Degetele prelungite exprima vaietele disperate. Pe drumul fără de întoarcere

Sol. Omovici Viata si Moartea in Alb si Negru

Sol. Omovici Adăpost zadarnic Convoaiele În cadrul anchetei noastre privind suferinţele evreieşti în anii de oprimare fascistã, un loc deosebit s-a acordat masacrului care a însângerat obştea evreiascã din Iaşi în zilele de 29 şi 30 iunie 1941. Ceea ce s-a petrecut atunci în capitala Moldovei, când mii de evrei au fost nimiciţi prin mijloacele mai violente, constituie o culme a bestialitãţii şi nu trebuie uitat. Congresul Mondial Evreiesc Secţiunea din România

Sol. Omovici • O mamã îndureratã • Marele vinovat • Curtea chesturii Am socotit, deci, necesar să dăm la lumină în acest album lucrările pictorului Sol. Omovici, supravieţuitor al faimosului "Tren al morţii" şi martor ocular al cumplitei tragedii. Valoarea documentară a pânzelor reproduse în albumul de faţă, va vorbi vremurilor viitoare despre această sângeroasă epopee a unei întregi comunităţi, care se afla la un pas de totală suprimare. Congresul Mondial Evreiesc Secţiunea din România

Marele Vinovat

Sol. Omovici • Spre vãrsãtoarea de gunoi • Cadavre azvârlite Dar peste sentinţa care va consfinţi vinovăţia sadicilor asasini, faptele trebuie înfăţişate în toată goliciunea lor şi trebuie să constituie nu numai un monument în amintirea celor căzuţi "al kiduş Ha. Shem", ci şi un permanent act de acuzare împotriva acelui regim, care a iniţiat şi a patronat cele mai odioase dintre crime. Congresul Mondial Evreiesc Secţiunea din România

Sol. Omovici • O scenã din trenul mortii • Pentru o picãturã de apã "Ajunşi la garã, am fost culcaţi la pãmânt şi apoi a început înghesuirea şi închiderea noastrã în vagoane de vite. Cei care nu se urcau destul de repede erau loviţi. Eram vârâţi câte 100 - 120 de inşi într-un vagon, dupã care acesta era închis şi ferestrele acoperite cu scãnduri. Ne-am dat seama imediat cã se intenţioneazã uciderea noastrã prin sufocare. " "Înghesuiţi abia încãpând om lângã om în picioare eram chinuiţi de cãldura sufocantã, de atmosfera irespirabilã ce dãinuia imediat ce s-a închis uşa rulantã. "

Sol. Omovici • Halucinaţii • Într-o baltă din Podul Iloaiei "Unii şi-au smuls veşmintele delirând pe un munte de cadavre. " "Tata înnebunise şi muşca cu dinţii scândura vagonului, râzând în neştire. Muşca pe cei din jurul lui, pe mine a vrut sã mã sugrume. ' "Pe un vecin de al meu cei din vagon îl legaserã de mâini şi de picioare ca sã nu-i muşte. Înnebunise, sãrmanul. . . "

Lazar Zin Viata si Moartea in Alb si Negru

Lazar Zin • Sfatul rabinic întrunit în slujbã specialã. Se cere iertare Atotputernicului pentru încãlcarea legilor religiei iudaice, care interzic rãscolirea mormintelor şi deshumarea osemintelor celor morţi. Aşezarea osemintelor scoase din pãmânt cu multã trudã, în saci de hârtie cu inscripţia "Made in Germany“ Desenele graficianului Lazăr Zin evocă destinul cimitirului evreiesc din Bucureşti, Str. Stevastopol, care din ordinul guvernului Antonescu trebuia ras de pe suprafaţa oraşului. Făcând parte din detaşamentul de muncă obligatorie căruia i-a revenit această sinistră sarcină, Lazăr Zin, în timp ce lucra la dizlocarea monumentelor funerare şi scoaterea osemintelor, desena ornamentele de pe respectivele monumente.

Lazar Zin • Ornamente zoomorfe specifice simbolisticii religiei iudaice Primul copac doborât în cimitir. "Pictorul Lazãr Zin, scria dr. M. A. Halevy, ca vrednic artist al poporului prigonit, s-a pus în rândurile anonime ale rezistenţei şi avu perseverenţa de a culege şi pãstra aceste documente sculptate în piatrã de care un istoriograf al culturii colectivitãţilor evreieşti de pe aci nu se poate lipsi cu uşurinţã". În timp de doi ani cât a ţinut şantierul de pe Sevastopol, Lazãr Zin a realizat 53 de desene despre cimitir şi ornamentele pietrelor funerare.

Arnold Daghani Culorile Mortii

Arnold Daghani • Coloana şi grajdurile. Surprinde momentul sosirii în lagãrul de la Mihailovka unde "sclavii evrei" au fost cazaţi în grajduri. "Despãrţiţi de cai prin nişte scânduri, eram atât de mulţi încât ne-am înghesuit unul lângã altul cã abia am putut respira" (acuarelã, 1942) • Consternare Prima reacţie a celor aflaţi dincolo de sârma ghimpatã. • Paza si prizonierii pe locul de execuţie. (tuş pe hârtie)

Arnold Daghani • Cariera de piatrã (acuarelã, 1942) Aici santinelele se distrau trãgând cu puşca în sticle goale de rachiu, aşezate în pereţii carierei, deasupra capetelor oamenilor. Nimeni nu avea voie sã întrerupã lucrul. • La curãţatul zãpezii. Replicã la un desen fãcut în lagãr în 1943. În iarna lui 1943 evreii erau trimişi sã cureţe zãpada în satele învecinate. Strãbãteau zilnic 30 de kilometri pe jos. Bãtea un vânt de stepã. • Caligrafie portretul unei femei prizoniere. Numele aparţin unor martiri executaţi în lagãrul de la Mihailovka.

La curãţatul zãpezii.

Arnold Daghani Caligrafie portretul unei femei prizoniere. Numele aparţin unor martiri executaţi în lagãrul de la Mihailovka

Arnold Daghani All day I muse, all day I cry, aye me. I feel the pain that on me feeds, aye me. My wound I stop not, though it bleeds, aye me. Toatã ziua meditez, toatã ziua plâng, vai mie. Simt durerea care mã cuprinde, vai mie. Rana nu mi-o tratez, deşi sângereazã, vai mie. Selma Meerbaum Eisinger, 1924 -1942 • Pieta coborarea din pat a trupului neinsufletit a lui Selma varianta originalã, realizatã în lagãr la 30 decembrie 1942 "Pieta", replică ulterioară, realizată în anul 1955 Selma Meerbaum Eisinger, o tânãrã poetã de limbã germanã, nãscutã la Cernãuţi în 1924. Poezii începe sã scrie de la vârsta de 15 ani. A murit în lagãr de tifos la 16 decembrie 1942. Primele ei poezii au fost publicate în Israel în 1968, iar în Germania în 1980. A fost o recunoaştere postumã de mare rãsunet.

Selma Meerbaum Eisinger, O tânãrã poetã de limbã germanã, nãscutã la Cernãuţi în 1924. Poezii începe sã scrie de la vârsta de 15 ani. A murit în lagãr de tifos la 16 decembrie 1942. Primele ei poezii au fost publicate în Israel în 1968, iar în Germania în 1980. A fost o recunoaştere postumã de mare rãsunet.

Arnold Daghani

Arnold Daghani Doamna Zucker, mama a două fetiţe gemene. Soţul ei a reuşit să evadeze. Ea a fost împuşcată cu fetiţele ei la 10 decembrie 1943. Fedea, un gardian comunal. Deşi nu i-a plãcut portretul şi nu l-a luat totuşi l-a plãtit cu douã mere. Un gardian recrutat din rândul localnicilor. Repatriata (acuarelă, 1946) Nanino, soţia pictorului, la fereastra locuinţei din Cernãuţi. Presimte apropierea deznodãmântului fatal. Musia Korn era un tânãr de 18 ani, dar arãta ca un bãtrân. A murit de tuberculozã intestinalã. Era ultimul din familie rãmas în viaţã. (acuarelã, 1942)

Arnold Daghani Berşad, un târg din Transnistria, pictat din spatele unei ferestre. Ca şi la Mihailovka, şi aici cu cât a fost mai durã ofensiva împotriva deportaţilor, cu atât mai puternicã a fost dorinţa lor de supravieţuire. (1943) • Bersad (acuarelă, 1943)

Aurel Marculescu Viata si Moartea in Alb si Negru

• După rugăciunea de seară • Lagărul Vapniarca (dormitor) • Lemne la bucătărie • Lagărul Vapniarca (la sobiţă) Vã îndemn sã priviţi cu atenţie liniile sãpate în lemn: sunt aspre, sunt dureroase, sunt identice cu viaţa pe care a cunoscut-o. A. Mãrculescu nu cântãreşte cu terezii falşe. Imaginile rãmân impregnate pe retinã, amintirea lor stãruie cu forţe obsesive, mult timp dupã ce ai întors ultima filã. SAŞA PANÃ Aurel Marculescu

• Lagărul Vapniarca • În curtea lagărului • În vagon, spre lagăr A. Mărculescu a suferit anii dictaturii fasciste mai mult decât alţi artişti, fiindcă el a cunoscut oroarea deportării la Vapniarca şi în alte locuri de chin şi moarte. A avut norocul, - un noroc care e de asemeni şi al artei plastice româneşti - de a scăpa cu viaţă. Spun cu viaţă, dar nu de a fi revenit şi în stare de sănătate. Organismul lui delicat poartă şi va purta urmele crâncene ale suferinţelor îndurate. Aceleaşi suferinţe se oglindesc şi în privirile sale şi în lucrările care au tâlcul documentului crâncen. Înfăptuiri ale unui artist de mare talent, aceste lucrări au în acelaşi timp şi valoarea unor opere de perfectă realizare sub raportul artistic. Gravurile din "Ghetto şi Lagăr" constituiesc ca atare dubla mărturie a unor momente ce pecetluiesc un regim şi a unui talent mult şi greu încercat. ION PAS Ministrul Artelor. Aurel Marculescu

Masacrul de la Râbniţa Grupul de evrei din România aflat în închisoarea din Râbniţa, un orăşel pe malul stâng al Nistrului, a fost executat în martie 1944. Au scăpat ca prin minune 3 persoane, printre care viitorul scriitor Matei Gall, autorul unei răscolitoare cărţi despre acest eveniment cutremurător. Ultimul drum "Acolo, pe albul înfiorãtor al Ucrainei, umbrele celor care cad sunt mai negre decît negrul pe care îl are paleta. Retina artistului absoarbe imaginile şi mâna scrijeleşte cu ultimele puteri în lemnul tare. Linte. . . sârmã ghimpatã. . . foame. . . moarte. . . libertate. . . Noaptea la lumina îngãlbenitã a unui opaiţ mâna artistului scrijeleşte cu vârful cuţitului“ VICTOR RUSSU Aurel Marculescu

In memoria lor

Si a altor peste 350000 evrei, romani si ukrainieni, exterminati, sub regimul Antonescu, Intre 1940 - 1944

PREZENTATIE realizata si donata de The Centre for Monitoring and Combating Anti-Semitism in Romania Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Anti. Semitismului Viata in Umbra Mortii Drepturile asupra materialelor vizionate in aceasta prezentantie apartin exclusiv organizatorilor expozitiei “Viata in Umbra Mortii”, Dr Lia Benjamin si Irina Cajal. Aceasta prezentantie a fost realizata la cererea organizatorilor expozitiei si cu acordul lor. Drepturile asupra prezentatiei digitale apartin exclusiv MCA Romania. Aceasta prezentatie poate fi distribuita, gratuit, numai pentru scopuri educationale. Foto, prelucrare, aranjament si realizare prezentatie - Marco Maximillian Katz Razvan Gateaja, Ana Maria Adritoiu si George Dumitriu – Grafica si Design