URBANISMUL MEDIEVAL
Templul sf. Sofie din Imperiul Bizantin construit pe timpul imperatorului Iustinian I în anul 532 -537 de meşteri greci, iar în 1453 soborul a fost transformat în mecetă
Or. Constantinopol , planul general a ansamblului central
Panorama or. Niurnberg , proslăvit în toată Europa cu dezvoltarea meşteşugului artistic
Or. Eizenerţ germania de sud cu ind. Metalurgică dezvoltată l Or. Liej oraş episcopal sec. XI-XIV unde se aduceau mărfuri
Or. Zitten din Elveţia care a crescut sub apărarea a 2 cetăţi l Or. Baden din Elveţia de pe r. Limmat or. monastic
Capitala Elveţiei or. Bern care a folosit cotul rîului pentru apărare, fondat 1191
Mon-sen-Mişeli oraş care a apărut pe o insulă maritimă muntoasă a unei abaţii vechi
l Oraşul Mehico planul or. Intemeat de spanioli în sec. XVI în locul capitalei vechi a Astecilor
l l Palatul Carlştein nu departe de or. Praga , intemeiat de imperatorul Karl IV în anul 1348. Influenţa drumului în spirală la dezvoltarea palatului
l Etapele de dezvoltare a unei cetăţi germane pe ex. Altenburg
Polonia or. Vroţlav care afost distus în anul 1529 de protestanţi
Karkasson. Planul general a oraşului de sus. Franţa
Or. Krakov aşa numitul Barbacan amlasat lîngă poarta Floriană construit în anul 1497 -1505
Krakov. Faţada cet. Vavelsc l Krakov. Planul or. În an. 1785
Capitala sacsoniei or. Meissen. Exemplu de contopire armonioasă a cetăţii cu oraşul
l Cartierele centrale Parisului în an. 1739
Or. Krembriuke din Erfurt unul din cele 3 poduri comerciale care păstrează con. medievale l Or. Rotenburg pe rîul Tauber poarta spitalului con. În s. XVI
Or. Aosta intemeiat pe timpul lui imperatorul August în calitate de punct întărit din Galia. Planul indică dezvoltarea în Evul mediu
l Interiorul soborului sf. Vita din Praga
l Planul or. Bolonia în centru sa păstrat sistematizarea regulată din timpul imperiului Roman. Stăzile radiale au apărut în Evul mediu
l l l Cele două stiluri care dominau în Evul mediu – romanic şi gotic. Soborul Şatrisc got. şi biserica rom. sf. Ghiorghe din Praga, soborul sf. Vita în faţă. Bapitsteriul din Piza şi soborul sf. Ştefandin Viena
l Planul general a or. Kvedlinburg cu haşură sunt indicate mici localităţi care încă nu sau contopit cu aşezarea feudală
l Planul or. Florenţa centrul mai accentuat reprezintă cartierile feudale care sau format pe locul or. Antic a Florenţei
l Or. Nordlinghen din germania care avea dimensiuni foarte mici care capătă sistema radială în procesul creşterii
l Planul or. Naumburg lipsesc zidurile de apărare în jurul catedralei şi mănăstirii ce dovedeşte forma de lupta paşnică între orăşeni şi feodalul bisericesc
Polonia or. Nova Vesi care se formează din localitate rurală medievală
Planul schematic a Londrei medievale
Vedere spre podul vechi a LONDREI sec. XVIII
Or. Praga vedere spre malul stîng fortificat deschisă către Vltava şi căii regale
l l Sulpturile a arhitecţilor cehi Matiaş din Arras şi Petru Parler. Calea regală
l Piaţa soborului din Piza con. Sec. XIXIII
Piaţa Paperti a soborului Maicii Domnului din Paris
l Or. Erfurt. Planul ansamblului sobornicesc catedrala sf. Maria şi biserca sf. Severn
l l l l Amlasarea pieţilor comerciale şi soborniceşti Vittenberg Liubec Meissen Drezden Rostoc Acropola clericală din or. Erfurt în Evul mediu
l Fazele de dezvoltare a oraşului ceh care apare lîngă cetatea feudală
Or. Meissen. Planul şi faţadele clădirelor în piaţa mare
l l Un grup de pieţi care sau format în jurul catedralei din or. Zaliţburg în evul mediu Piaţa del Campo din Sien prima unde primeşte pe perimetru clădirea Ratuşei
Spania. Ansamlul Aligambrî, cultură musulmană
l Fragmentul Planului general a GRANADEI cu acropolă mavritană care servea reşidinţă pentru emiri
l Aligambra curtea de mir, vedere spre palatul lui imperatorul Karl V
l Curtea Leului, Aligambra.
CHINA MEDEVALĂ l Harta geografică a oraşelor Chinei în timpul dinastiei Min
Pechin. Curtea în faţa porţii Acordului din oraşul purpuriu vedere de la poarta de Sud. Temlul Iungho. Vas fumegator din bronz
l Templul Galben de lîngă Pechin, construit în sec. XVII. Faţada de sud şi planul
Or. Tianţzini. Planul schematic a oraşului. În centru or. Medeval dreptunghiular cu străzile principale orientate către părţile lumii.
Or. Şanhai-Planul schematic a oraşului. Or. vechi s. III
l Or. Pechin prima dată se pomeneşte despre el în anul 1121 î. e. n. Planul î. s. XX
l Or. Pechin. Clo potniţă construită în s. XV
Lhasa. Intemeiat în s. VII, Reşedinţa lui Dalai-lama constr. s. XVII
l Pechin. Planul a părţii centrale a oraşului
Pechin. Poarta de Sud a oraşului purpuriu. Procesie către imperator
l l Pechin. Turnul de colţ şi zidul a oraşului interior, constr, s. XV Pechin. Poarta Cerului intrarea principală în or. Imperatorului din partea de sud, constr. î. s. XV
l Nemuritorul Lama, creaţie budistă răspîndită în Tibet , s. XVII-XVIII
Скачать презентацию URBANISMUL MEDIEVAL Templul sf Sofie din Imperiul
URBANISMUL MEDIEVAL.ppt