UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI Dezvoltarea capacitatii de transfer de cunostere si comercializare a rezultatelor din cercetarea aplicativa catre mediul socio-economic din Romania Alexandru Marin, CTT POLITECH UPB Forumul pentru INOVARE Bucuresti, 15 Octombrie 2015
TOPICA DEZBATERILOR 1. Descrierea pilotului modelului de afaceri CANVAS pentru CTT POLITECH 2. Modelul 1 – “Activitate tradițională / clasică” 3. Modelul 2 – “Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial” 4. Modelul 3 – “Activitate inovativdisruptivă” 5. Modelul 4 – “Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere” 6. Concluzii
1. DESCRIEREA PILOTULUI MODELULUI DE AFACERI CANVAS PENTRU CTT POLITECH http: //druid 8. sit. aau. dk/acc_papers/159889 emvut 56 oldvoc 5 eps 4 a 9 jp. pdf
MODELUL 1 – “ACTIVITATE TRADIȚIONALĂ / CLASICĂ” Transferul rezultatelor cercetării către piață se face prin mecanisme clasice. În acest model, cultura proprietății intelectuale și promovarea brevetării se face uniform către toate departamentele, fără mecanisme de diferențiere specifice, cu orientare spre indexare în baze de date și performanță academică. În sensul dezvoltării de produse / tehnologii / servicii inovative, UPB este unic proprietar sau este coproprietară pentru un număr de aproximativ 105 brevete acordate sau cereri de brevet depuse, pe cale națională, europeană sau internațională, concentrate tematic mai ales pe domeniile: instrumente și instrumentație, inginerie generală, chimie și metalurgie și inginerie metalurgică, conform analizei din “Derwent Innovations Index – Web of Science, THOMSON REUTERS” (http: //worldwide. espacenet. com/search. Results? ST=singleline&compact=false&query=politehnica+din+ bucuresti&locale=ro_RO&submitted=true&DB=worldwide. espacenet. com). Principalele activități pe care CTT - POLITECH le desfășoară sunt cele legate de diseminarea largă / oferirea de tehnologii brevetate și tehnici complementare, pentru creșterea interesului comunității academice pentru brevetare, de ex. analiza și – acolo unde este cazul – depunerea unei cereri de brevet, înainte ca un articol științific să fie dat publicității. În acord cu politica UPB privind proprietatea intelectuală și cu legea invențiilor de serviciu (nr. 83/2014), este stimulată calitatea titular instituțional al brevetelor aferente acelor tehnologii dezvoltate prin proiecte CDI în care UPB este partener sau coordonator. Mai mult, UPB nu urmărește, în mod prioritar, obținerea de venituri din licențierea brevetelor, fapt asociat cu asimilarea CTT – POLITECH ca un „centru de costuri”, nu ca un „centru de venituri”, în universitate. Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de “Activitate tradițională / clasică”: https: //canvanizer. com/canvas/x. R 92 YI 7 h. Ec. M
EXEMPLU
MODELUL 2 – “ACTIVITATE ASOCIATĂ CU A TREIA MISIUNE, DE TIP ANTREPRENORIAL” Suplimentar, față de activitățile educaționale și de cercetare în sens tradițional – se pune accent pe importanța exploatării noilor oportunități științifice și tehnologice, pentru creșterea competitivității economice la nivel național. În acest scop, parteneriatul universitate – mediul economic se amplifică și se lărgește, printr-o participare mai activă în programe comune antreprenoriale. Sunt folosite mijloace directe și indirecte pentru transferul de cunoaștere, dezvoltarea de noi tehnologii făcându-se prin implicarea inventatorilor din mediul academic în crearea de firme spin-off și start-up și prin dezvoltarea unor forme complementare de colaborare cu comunitățile locale, de ex. : - prin programe de formare profesională de tip ne-academic, privite ca activități de învățare pe tot parcursul vieții, cu scopul îmbunătățirii cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupării forței de muncă, sau - angajament social, definit ca parteneriat între resursele universitare și părțile interesate din domeniul public și privat pentru îmbunătățirea școlarizării, cercetării și activităților creative, educație cetățenească, întărirea valorilor democratice și a responsabilității civice, implicare în rezolvarea unor probleme sociale sensibile și contribuția la binele societății. În sensul celor menționate mai sus, CTT – POLITECH este conceput ca un “centru de venituri”, cu componentă financiară și socială. Astfel, s-a realizat valorificarea a 5 brevete de invenție în cadrul a 5 firme spin-off inițiate cu sprijin financiar din programul de fonduri structurale și derularea a 16 cecuri de inovare, de către IMM-uri cărora li s-au oferit servicii CDI. Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de “Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial”: https: //canvanizer. com/canvas/d 1 yo. L_YQDo. Q
EXEMPLU 1
EXEMPLU 2
MODELUL 3 – “ACTIVITATE INOVATIVDISRUPTIVĂ” UPB se manifestă la nivel internațional / global, cu scopul rezolvării unor probleme majore, la scara întregii societăți. CTT – POLITECH, ca “centru de profit”, se adresează atât clienților IMM-uri, dar și firmelor mari, prin promovarea antreprenoriatului și stimularea spiritului inventiv, pentru preluarea dezvoltării de tehnologii inovative din faze incipiente, cu nivele TRL (Technology Readiness Level) reduse, și susținerii exploatării lor la nivel comercial. Participarea CTT – POLITECH ca membru în cadrul Enterprise Europe Network – EEN, poziția de top a UPB în proiecte finanțate prin PC 5, 6, 7 și Orizont 2020 și cele 6 brevete depuse și / sau acordate prin mecanismul PCT, având potențial ridicat de valorificare comercială la nivel internațional sunt argumente pentru valabilitatea utilizării acestui model pentru descrierea modalităților prin care UPB creează, transferă și aduc plusvaloare economico -socială, în relație cu societatea în care suntem integrați. Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de “Activitate inovativ-disruptivă”: https: //canvanizer. com/canvas/23 g. NDb. NLu. IY
EXEMPLU 1
EXEMPLU 2
MODELUL 4 – “ACTIVITATE GENERATOARE ȘI TRANSMIȚĂTOARE DE CUNOAȘTERE” UPB se adresează studenților și societății în ansamblu, cu responsabilitatea asumată ca să răspundă nevoii de cunoaștere și, în general, să-i implice pe toți actorii sociali în producția și diseminarea de noi cunoștințe. CTT – POLITECH, ca “centru de valoare intrinsecă cunoașterii”, prin activitatea sa, face accesibile informațiile și noutățile obținute în UPB și susține crearea de noi valori științifice și tehnice, în detrimentul generării de venituri, pe baze comerciale. Mecanismele de tip “big data” sau “crowdfunding” sunt puternic încurajate, bazat pe principiile de angajament social și deschidere globală. Pentru cercetarea valorificată prin publicații cotate în baze de date internaționale, UPB ocupă o poziție de top în multe clasamente internaționale, iar privind domeniile în care Universitatea noastră deține un număr mare de articole publicate, analiza bazei de date SCOPUS ne oferă informații prețioase, care dovedesc sfera largă a tematicilor de cercetare abordate în UPB. Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de “Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere”: https: //canvanizer. com/canvas/mx. D 6 di. By 1 a. Q
EXEMPLU
CONCLUZII (1) Utilizarea modelelor de afaceri ca instrumente de analiză și cunoaștere permit ca, prin proiectarea de scenarii, în cadrul unor mecanisme flexibile de gândire și acțiune, să fie susținute strategiile de dezvoltare ale universităților, în general și UPB în particular. În acest sens, dacă UPB își propune să treacă de la modelul “centru de costuri” la “centru de venituri” este necesar ca CTT – POLITECH să devină mult mai selectiv atât în activitatea de brevetare, cât și în activitatea de licențiere a acestora. În același timp, trebuie crescută calitatea brevetelor, pentru a le face atractive către firme la nivel global. Pentru aceasta este nevoie de creșterea expertizei personalului angajat în cadrul CTT – POLITECH. Pe de altă parte, dacă UPB dorește să treacă de la modelul “centru de profit” la “centru de valoare intrinsecă cunoașterii” este necesar ca CTT – POLITECH să se concentreze pe implicarea studenților și comunității academice, respectiv a partenerilor economici în structuri de tip “Living Labs”. În sensul celor menționate mai sus, pot exista opțiuni de reorientare de la nivel local la unul global, care atrag necesitatea ca CTT – POLITECH să crească vizibilitatea activităților sale la nivel internațional, pe baza dezvoltării parteneriatului public-privat, atragerii de personalități din domeniul CDI care să coordoneze centre de cercetare din UPB (domeniu în care avem deja foarte bune rezultate, prin finanțarea de proiecte din fonduri structurale) și participării în structuri de tip poli de competitivitate / clustere inovative. Totodată, este necesară trecerea de la o abordare închisă (liniară / incrementală) la una deschisă (strâns legată de inovarea deschisă).
CONCLUZII (2) Așa cum s-a observat din analiza efectuată, nu există un model unic de afacere pentru CTT POLITECH, acesta putând fi adaptat în funcție de segmentul de clienți abordat și plusvaloarea pe care acesta o poate aduce în cadrul serviciilor oferite. Funcționând în cadrul UPB, CTT POLITECH este mandatat să identifice, valideze și să exploateze oportunitățile provenite din cercetarea aplicativă desfășurată, prin metode de tip „technology push”. În CTT POLITECH nu există competențele specifice, umane și materiale, necesare pentru a dezvolta un model de afaceri performant, bazat pe cunoașterea necesităților reale pieței (de tip „market pull”), prin contact direct și permanent cu firmele din mediul socio-economic. Este recomandabil ca managementul CTT POLITECH, cu sprijinul conducerii UPB , să colaboreze cu autoritățile publice centrale și locale, cu asociațiile profesionale, cu camerele de comerț și cu agențiile de dezvoltare regională, pentru a-și îmbunătăți strategiile de piață și calitatea informațiilor din ofertele formulate, în privința contribuției serviciilor sale la procesul inovativ din firmele interesate de aceste servicii. Acest demers reduce vulnerabilitatea CTT POLITECH în fața unor acțiuni de reducere a sprijinului financiar oferit de autorită ți, îi crește independența funcțională și îi permite accesul la o gamă mai largă de resurse, finanțate prin competiții de proiecte, sau la contracte directe cu firme mari, la nivel național și internațional. Este evident că CTT POLITECH nu poate fi la fel de performant în toate cele patru modele de afaceri (de transfer tehnologic / de cunoaștere) analizate, cu costuri rezonabile și prin susținerea instituției gazdă – UPB. Soluția este să-și concentreze eforturile pe unul – max. 2 modele – de ex. Modelul 2 – “Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial” , conceput ca un “centru de venituri”, cu componentă financiară și socială, acțiunea sa în celelate trei moduri urmând a fi realizată în parteneriat cu alte entită ți de transfer tehnologic din Re. NITT și / sau EEN.
Multumesc ! Prof. Alexandru Marin EU IPR Helpdesk Ambassador Director of the Technology Transfer Office University POLITEHNICA of Bucharest-Enterprise Europe Network member 313, SPLAIUL INDEPENDENTEI, Bucharest, RO-060042 Rectorat Building, Room R-404 phone: +4 -021. 4029. 741 mobile phone: +4 -0742. 162. 449 fax: +4 -021. 317. 10. 02 e-mail: alexandru. marin@upb. ro web page: http: //www. upb. ro
Скачать презентацию UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI Dezvoltarea capacitatii de transfer de
b8e3297eab4af15246e19936bd3cc5c1.ppt