TIPURILE DE MEDII MEDIUL PAD ECUATORIALE

TIPURILE DE MEDII

MEDIUL PAD ECUATORIALE • • Localizare: 5 GRD LAT N si S Pădurile ecuatoriale se întind pe ambele părţi ale Ecuatorului (0 5° latitudine). Denumiri specifice: selvas, hylaea, bosanes – În America de Sud • • • bazinul Amazonului (selva), Podişul Guyanelor, nordul Podişului Brazilian; • – – • • – în Africa • • Malaysia. Un singur anotimp: VARA valori termice pozitive de 25 28°C umiditatea anului de peste 85% cantitatea de precipitaţii 2000 3000 mm. Debitele râurilor sunt mari pe tot parcursul anului. căldura şi umezeala mari determina dezagregarea şi alterarea chimică a rocilor, – formarea unei scoarţe groase de alterare (100 150 m), bogate în oxizi de fier. bazinul fluviului Congo litoralul Golfului Guineei, estul Madagascarului; – în Asia de Est Clima CLAD SI UMED • Solurile laterite sunt sărace în humus (slab ferile) din cauza spălării intense de ploile frecvente cu ca rter torenţial.

Tropical Rain Forests

Vegetatia • • • elementului definitoriu al acestui tip de mediu – vegetaţia luxuriantă cu o abundenţă mare de specii (peste 100 000). Arbori, arbusti, liane, epifite, mangrove (la tarmurile cu maree mari) Unii arbori şi arbuşti din pădurile ecuatoriale (arborele de cauciuc. arborele de cacao, palmierul de vin, pal mierul de ulei, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, arborele de mango, arborele de scorţişoară, bambusul etc. ) au o importanţă economică semnificativă. Pădurile ecuatoriale cuprind, pe verticală, cinci etaje: arbori înalţi (40 50 m), medii (25 38 m), mici (18 m), pitici (6 10 m) învelişul ierbos. • • • Lumea mamiferelor este adaptat. A la viaţa arboricolă: maimuţe de talie mică (pavianul, babuinul) şi de talie mare (cimpan zeul, gorila, urangutanul). • La periferiile pădurilor se întâlnesc jaguarul, puma, furnicarul etc. Aceste animale au gheare bine dezvoltate, cozi lungi, care ajută la căţărat. Se găsesc şi mamifere adaptate la zbor (veveriţa zburătoare, câinele zburător) (explică aceste adaptări). Este bogată şi fauna reptilelor (pitonul, boa, anaconda, constirictori). Extrem de numeroase sunt speciile de păsări, care au un penaj viu colorat (papagali, colibri). Pesti; pirania Speciile de insecte sunt şi ele variate, inclusiv cu di mensiuni mari {păianjenul uriaş, termitele, musca tse etc. ). Acestui mediu îi sunt specifice relaţiile spaţiale, statice, dinamice, cauzale, funcţionale. O manifestare intensă au relaţiile specifice lumii vii: parazitismul, neutralismul, relaţiile de concurenţă etc. • •

• • • Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt dens populate şi intens valorificate. Astfel, în Asia de Sud Est au fost defrişate suprafeţe mari de pădure în scopul extinderii terenurilor agricole sub culturi de orez, ceai, manioc, arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca rezultat, în aceste regiuni s a produs schim barea mediului natural al pădurii ecuatoriale într un mediu antropizat Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt dens populate şi intens valorificate. Astfel, în Asia de Sud Est au fost defrişate suprafeţe mari de pădure în scopul extinderii terenurilor agricole sub culturi de orez, ceai, manioc, arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca rezultat, în aceste regiuni s a produs schim barea mediului natural al pădurii ecuatoriale într un mediu antropizat. • • • Tipuri de submedii ecuatoriale: a) mediul de viaţă ecuatorial din bazinul Amazonului; b) mediul de viaţă ecuatorial din Africa; c) mediul de viaţă ecuatorial din regiunea Indo malaysiană.

MEDIUL TROPICAL CU 2 ANOTIMPURI • • 5 15 grd lat N, S Caracteristicile factorilor de mediu Pentru acest mediu sunt caracteristice două anotimpuri distincte: unul cald (temperatura de 20 25 °C) şi ploios (1000 1500 mm) – vara şi altul cald şi secetos – iarna. Alterarea chimică şi dezagregarea mecanică sunt procese specifice acestui mediu. Solurile roşii de savană sunt bogate în oxizi de fier şi aluminiu şi sunt fertile. În sezonul ploios debitele râurilor sunt mari, însoţite de revărsări şi inundaţii, iar în sezonul uscat debitele scad (râurile mici seacă). • Savana • Paduri musonice

Mediul subecuatorial (de savana) • • • Localizare: Mediul de savană este alcătuit din păduri şi formaţiuni ierboase şi se extinde în ambele emi sfere între 5° şi 20° latitudine (regional poate ajunge până la 30 35°). Ocupă America Centra lă, estul Braziliei, India, Indochina, China de Sud Est, nordul Australiei şi o mare parte din Africa Centrală. • • Savanele poartă denumiri locale: campos – în Brazilia, llanos – în Venezuela. Pădurile compacte apar în apropierea zonei ecuatoriale, de a lungul fluviilor (pădurile galerii).

Tropical Savanna

• • • . Vegetaţia specifică este cea ierboasă, Ierburile ating câţiva metri înălţime: graminee, ericacee dar se întâlnesc şi pilcuri de arbori: baobabul, acacia (Africa), eucaliptul (Australia), palmierul (America de Sud). Ier nile ating câţiva metri înălţime. • • Fauna acestor medii este foarte bogată, fiind caracteristice erbivorele (girafe, antilope, zebre, rinoceri, gazele) şi carnivorele mari: leul, ghepardul, hiena (sa vana africană), tigrul (savana indiană). Se întâlnesc numeroase colonii de păsări, printre ele păsări de talie mare: struţul african, struţul emu (Australia), struţul nandu (America de Sud).

• Impactul antropic în aceste medii este substanţial, îndeosebi în regiunile de exploatare a minereurilor, formând peisaje antropice pe spaţii întinse. • Activitatea umană în mediile subecuatoriale este prezentă prin • incendieri în scopuri agro pastorale, • vânatul în scop comercial (pentru blănuri, fildeş, coarne de rinocer), • păstoritul tradiţional, • agricultura extensivă, • turismul specific. • Tipuri de submedii diferenţiate în cadrul mediului subecuatorial: • a) mediul de viaţă al savanei africane; • b) mediul de viaţă al savanelor sud americane; • c) mediul de viaţă al savanelor australiene; • d) mediul de viaţă al savanelor din Asia. •

Padurile musonice • • In partea estică a continentelor clima este influenţată de circulaţia musonică, cu veri umede (musonul de vară) şi ierni reci şi uscate (musonul de iarnă). –climat tropical cu umiditate alternanta Ploile bogate din timpul musonului de vara asigura rezerve de apa in sol folosite de plante in timpul sezonului secetos Vegetatie bogata si densa si stratificata Arbori si arbusti cu h redusa peste care se ridica copaci inalti (30 35 m): santal, abanos, teck • • Padurea musonica India Asia de SE Tarmurile Americii centrale

Mediul tropical arid si semiarid (de desert si semidesert) 15 30 grd lat N, S • • Mediul tropical uscat, de desert si semidesert, ocupa suprafetele continentale din zona tropicelor, între. 15 30 grd lat N, S Cele mai întinse areale se gasesc în emisfera nordica, – în nordul Africii Sahara – Peninsula Arabia, Iran, Pakistan • – în India Desertul Thar În emisfera sudica, deserturile sunt mai restrânse; se dezvolta – în America de Sud: Chile (Desertul Atacama, cel mai arid loc de pe glob) si Perú, – în Africa Desertul Kalahari si Des Namibib situat de a lungul coastei Oceanului Atlantic) si în Australia. • • • Climat cald si uscat cu mari variatii diurne de temp PP REDUSE, sub 200 mm/an, cu distributie neuniforma in timp si spatiu Vanturi puternice genereaza furtuni violente de nisip Reteaua hidrografica Vai predominant seci Raurile pierd rapid apa prin infiltrare in nisip si evaporare (regim endoreic). Doar raurile mari, cu izvoare in munti si zone cu pp bogate reusesc sa ajunga la mare ocean sau unele lacuri (ex Nil) Relief desertic – – Intinderi mari de nisip (erguri, in Shara) Campuri si podisuri de pietre hamade Versanti abrupti si trene de grohotis Varfuri ascutite, izolate Vegetatia f. redusa, aproape ca lipseste, cu specii xerofile, cu multe adaptari la uscaciune Fauna saraca, cu act nocturna Camila Insecte Reptole

• PEISAJE DIN REG TROPICAL USCATE • • 1 Des p z Pp<150 mm/an, sub forma catorva averse la intervale f mari Dune si campuri de pietre Veg f saraca (cateva sp de graminee Cruste saline formate prin evap. apei din lacuri si in depresiuni in care panza freatica este laq mica ad. Unele deserturi tropicale si subtropicale au fost leagan de mari civilizatii (Mesopotamia, Egipt). • • • 2 semideserturilre La tranzitia dintre des si reg vecine Pp 300 350 mm/an Ploi anuale mai regulate Veg de sezon cu ierburi, arbusti si plante suculente – – – • Brusa cu acacii (N Saharei) Brusa cu cactacee (cactusi) din Mexic Catiga (Brazilia) se manifesta în sens negativ printr o suprapasunare si aridizare a mediului, favorizând înaintarea desertului. • • 3 Munti din reg desertice Alt pana la 2000 m (ex Atlas di Africa 0 Amplitudini termice mari (ziua temp +, noaptea temp mici, chiar ) Lipsiti de veg. sau cu veg de ierburi si arbusti care apare rar langa albiile raurilor si la baza versantilor 4 Oazele si vaile mari cu apa permanent sau in cea mai mare parte a anului Medii fav asez umani si cult agricole specifice : crmali, arb. De fistic, leandri, arahide In reg cu res de petrol si gaze mediul cunoaste forme de antropizare pri instalatii petroliere si de rafinare, cai de com, asezari

Deserts

MEDIILE TEMPERATE 40 60 grd lat N, S 1 Mediul SUBTROPICAL (MEDITERANEAN) 2 Mediul TEMperat oceanic 3 Mediul temp continental 4 Mediul temp arid 5 Mediul temp al padurilor de foioase (cu frunze cazatoare) 6 MEdiu temp rece (al padurilor de conifere – taiga)

MEDIILE TEMPERATE • • • Localizare: Zona temperată este extinsă în latitudine între 40° şi 60°. Are o desfăşurare preponderentă în emisfera nordică. Complexitatea şi diferenţierea acestui mediu sunt cauzate şi de prezenţa unităţilor mari de relief: câmpii imense, podişuri joase şi înalte, lanţuri muntoase. • • • Caracteristicile factorilor de mediu În mediul temperat este dominantă circulaţia vestică a maselor de aer Variaţia temperaturii aerului, distribuţia precipitaţiilor sunt determinate de dinamica accentuată a maselor de aer. Predomină vânturile de vest calde şi umede, vânturile de nord est reci şi uscate. Cantitatea anuală de precipitaţii atinge 1000 1500 mm în vecinătatea ţărmurilor oceanice şi 350 450 mm în spaţiile intracontinentale. Mediile temperate sunt caracterizate printr un grad mare de concentrare a aşezărilor umane. Această zonă dispune de însemnate resurse minerale exploatate pe parcursul mai multor secole. Aici s au dezvoltat diverse ramuri ale industriei, suprafeţele agricole sunt întinse, ceea ce denotă că mediul natural a suferit modificări esenţiale IN ALC SI STRUCTURA

• • Mediile subtropicale • • Mediile subtropicale sunt situate între latitudinile 30° şi 40° în ambele emisfere: pe ţărmurile Mării Mediterane, în vestul SUA, în Chile, în sud vestul Africii şi în sud vestul Australiei. CARAT FACT DE MEDIU Infl de clima si presiunea antropica indelungata Aceste regiuni sunt intens populate şi au mediul natural, în mare parte, transformat. Activităţile antropice au urmări evidente în alcătuirea şi structura acestui tip de mediu. Defrişarea abuzivă a pădurilor a fost însoţită de accelerarea proceselor de eroziune, cauzând degradarea solurilor, dezvoltarea formaţiunilor de arbuşti pe locul pădurilor defrişate, impunerea unor medii intens antropizate. • • • Caracteristicile factorilor de mediu Factorii principali care generează relaţiile funcţionale în acest tip de mediu sunt clima şi activitatea antropică. Clima se caracterizează prin două anotimpuri: – vara caldă şi uscată, care ţine 4 6 luni, • 20 25 grd • Mase de aer tropical – iarna blândă şi umedă. (5 10 grd. C), PP MAI BOGATE DATORITA MASELOR DE AER UMEDE ADUSE DE Vanturile de v. EST) Cantitatea anuală de precipitaţii atinge 500 1000 mm. In 4 5 luni cade cea mai mare parte a ac. Pp Vanturi locale: Mistralul, (Fr) Bora, Santa Ana • • • În mediul subtropical predomină relieful muntos. Aceste condiţii au favorizat dezvoltarea pădurilor xerofite în care cresc diferite specii de stejari, pini, cedri (în Liban), eucalipţi (în Australia) şi numeroşi arbuşti (fistic, laur). • • • Sunt specifice solurile roşii, numite terra rosa. Din lumea animală se întâlnesc şacali, hiene, vipere cu corn etc. • În prezent mediul de viaţă mediteranean este prea puţin păstrat în stare naturală. Defrişarea masivă a pădurilor, suprapăşunatul în Grecia, în sudul Italiei, în Israel au condus la distrugerea vegetaţiei naturale, au provocat procese de eroziune, alunecări de teren. Populaţia densă în zonele litorale a exercitat o presiune antropică excesivă asupra teritoriului. Toate acestea şi au pus amprenta asupra calităţii mediului. • •

• • Tipurile de PEISAJE ale mediului subtropical A)peisaje tufarisurilor xerofile de tip maquis. Defrişarea pădurilor a contribuit la dezvoltarea tufărişurilor xerofite, care se întâlnesc pe ţărmurile mediteraneene de vest. Aici cresc măs lini, stejari de stâncă, palmieri pitici, roscov arbuşti ţepoşi. – – – • • • În sudul Franţei acest tip de vegetaţie se numeşte garrigai S Fr, Spania, Maroc , Algeria Frigana in Grecia Chiapar –in California î n Chile – mattoral în Australia – scrub (vegetaţia este formată preponderent din eucalipţi pitici şi acacii). Rauri scurte cu pante mari si transp cant mari de aluv; vara au debite reduse sau seaca Acumularile de pe versanti sunt spalate de rauri in sezonul de iarna, cand umiditatea din ploi favoriz. Alu de teren si eroziune din care rezulta peisaje dezolante, cu multe ravene, BADLANDS B. PEISAJUL SPATIULUI MONTAN LITORAL Presiune umana accentuata datorita popularii timpurii si dezvoltarii asez urbane de a lungul litoralului oc. Sau maritim (porturi si statiuni turistice) Consecinte negative asupra mediului natural prin – Defrisari masive – Accelerarea eroziunii – Degradarea solurilor • • C. PEISAJUL SUBTROPICAL MONTAN DE ALTITUDINE Regiunile alpine. Reprezintă un mediu mai puţin transformat de om, caracterizat prin – peisaje montane spectaculoase, cu forme gla ciare, gheţari şi lacuri glaciare. – Influenţa antropică ţine de staţiunile de odihnă şi turism (lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra etc. ). – Parcuri nationale si rezervatii naturale Munţii Alpi sunt cunoscuţi datorită numeroa selor staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnă, unele cu o dotare tehnică din tre cele mai moderne: Maso Corto (2004 m), faimoasa Valle dy. Aosta (important nod de co municaţie între Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont Blanc, de 11, 5 km). În aces te regiuni se află parcurile naţionale Gran Paradiso şi Cogne. D) PEISAJUL CAMPIILOR PIEMONTANE Mediu natural puternic antropizat prin – – Metropole (ex Milano, Torino) Terenuri agricole Obiecive industriale Forme de poluare accentuata

Mediterranean

• • Mediul temperat oceanic RASPANDIRE Se întinde în regiunile vestice învecinate cu ocean. ELE, IN EUROPA – – • • In interioruul continentelor SPATII mai restrînse deoarece lanţurile de munţi (Cordilieri, Anzi) constituie bariere în calea maselor de aer care vin dinspre Oceanul Pacific. In insule (Hawaii), si pe tarmurile din V SUA si V Am de Sud acest tip de mediu este caracteristic In partea estică a Asiei – • • IN AMERICA DE NORD SI DE SUD – • ocupând spaţii mari în Euroра de Vest (IN REG. DE CAMPII SI Dealuri ) MAI RESTRANS LA MUNTE Vara aerul oc aduce pp bogate, iarna aerul continental aduce temp scazute si ariditate • • • Clima temperat oceanică se caracterizează prin veri răcoroase şi ierni blânde. TEMP MEDIE ANUALA 10 15 GRD C Cantitatea anuală de precipitaţii (800 1000 • mm) Vegetatia păduri de foioase alcătuite din fag, carpen, gorun, tei, arţar etc. Din lumea animală se întâlnesc cerbul, lupul, mistreţul, pisica sălbatică, etc. Solurile fertile sunt brune şi cenuşii de pădure. Zona temperat oceanică este intens populată, astfel mediile naturale câmpiilor şi ale zonelor de litoral au fost transformate, în cea mai mare parte, în medii antropizate şi antropice. Mediile naturale s au păstrat în regiunile muntoase, dar şi în aceste zone activităţile turistice, căile de comunicaţie au condiţionat procesul de antropizare, care este încă subordonat echilibrului natural. În aceste zone au fost create multe rezervaţii şi parcuri naţionale. Printre acestea se număr Rezervaţia Camargue (vestul Franţei), cu o suprafaţă de 9300 ha, situată pe un teritoriu de mlaştini şi lagune şi constituită, în special, pentru ocrotirea păsărilor printre care şi unica specie europeană de flamingo.

• • • Mediul temperat continental Mediile continentale sunt prezente în părţile centrale continentelor, la distanţe mari faţă de oceane, de cele mai multe ori fiind încadrate de sisteme de munţi înalţi care Aceste medii sunt răspândite în Eurasia şi în America de Nord. Aici predomină masele de aer temperat continental, dar asupra climei influenţează ş alte mase de aer (arctic, tropical uscat etc. ). Cantitatea anuală de precipitaţii este sub 500 mm, iar în regiunile intercalate de munţi înalţi sunt înregistraţi secete accentuate. Mediul temperat continental prezintă trei submedii distincte: • • Mediul semiarid cu peisaje de de stepă şi silvostepă Este un mediu de trecere spre pădurile de foioase. în aceste zone masele de aer oceanic din vest ajung sărace în umezeală. Precipitaţiile ating valoarea de 450 500 mm pe an şi cad mai mult în anotimpul de vară. Iama este rece şi geroasă iar vara este călduroasă, deseori însoţită de secete. Ă astfel de condiţii climatice are loc dezvoltarea vegetaţiei ierboase de stepă, alcătuită din specii de graminee xerofile. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare (hârciog, popândău, iepure), dintre păsări sunt răspândite dropia, potârnichea. În preriile americane se întâlneşte rar bizonul. Sunt cunoscute – – – • • • stepa eurasiatică, pampa argentiniană, preria nord americana. Sub vegetaţia de step s au dezvoltat solurile de cernoziom. Fertilitatea mare a acestor soluri a determinat transformarea mediilor naturale de stepa şi silvostepă în medii agricole, constituind cea mai însemnată zonă cerealieră de pe glob. Acest mediu conţine şi o reţea mare de aşezări urbane şi rurale cu multe căi de comunicaţie.

Temperate Grasslands

• • Mediul arid temperat ( al deserturilor) Cuprinde deserturile Asiei Centrale (Kara Kum, Kîzîl Kum) ale Chinei, Mongo lei (Deşertul Gobi) şi Marele Bazin din SUA. Clima se caracterizează prin veri lungi, calde şi uscate şi ierni reci, geroase. Cantitatea anuală de precipitaţii este foarte redusă, sub 100 mm. Vegetaţia este slab dezvoltată, fiind reprezentată de un număr restrâns de specii de plante xe rofite: rogoz, ierburi ţepoase, saxaul alb si negru ş. a • • În acest tip de mediu sunt răspândite câmpurile de ni sip cu dune, văile seci, dealurile cu versanţi dezgoliţi de vegetaţie. Solurile sunt cenuşii de deşert. Numai de a lungul râurilor şi în oaze se dezvoltă o vegeta ţie mai bogată, locurile fiind valorificate ca terenuri agricole. Aşezările umane sunt situate pe malurile râurilor, la poalele munţilor, unde există izvoare cu apă .

• • • Mediul temperat al pădurilor CU FRUNZE CAZATOARE (FOIOASE) Acest mediu este alcătuit din păduri de foioase Mediul în care se dezvoltă pădurile de foioase are următoarele caracteristici: temperaturi moderate, precipitaţii suficiente, diferenţe sezonale evidente. Principalele specii de arbori sunt: stejarul, fagul, arţarul, ulmul, teiul, salcia şi plopul. Î n pădurile de foioase sunt bine dezvoltate subarboretul şi învelişul ierbos. Acest mediu de viaţă este caracteristic in centrului şi vestului Europei. • • . În America de Nord se întinde între Munţii Apalaşi (în est) şi până dincolo de Mississippi (în vest), de la Marile Lacuri (în nord) şi până în statele sudice, cuprinzând un număr mare de specii vegetale. în Asia această zonă include Manciuria, Coreea de Nord, China de Nord, partea de nord a insulei Honshu (Japonia). Pădurile de foioase, în mare parte, au fost afectate de intervenţia antropică, ca urmare a defrişărilor masive. Fauna este bogată şi variată: cerbul, lupul, mistreţul, pisica sălbatică etc .

Temperate Broadleaf Forests

• MEDIUL TEMP RECE • • Pădurile de conifere (taiga, in Rusia) se desfăşoară la latitudini mari (50° 66°). Acest mediu este situat la hotarul cu regiunile subpolare şi cuprinde câmpii, podişuri şi munţi cu altitudini moderate. Condiţiile climatice sunt influenţate de masele de aer temperat şi arctic. Iernile sunt lungi şi aspre. , PLOI RARE. Temp medie 30 grd Temperatura minimă absolută a fost înregistrată în Siberia, la Oimeakon, fiind de 77, 8°C. Verile sunt scurte, ră coroase, cu precipitaţii moderate, vânturi puternice. Plantele s au adaptat condiţiilor climatice {frunze mici aciculare care reduc pierderea apei prin evapotranspiraţie; c compactitatea pădurilor; forma conică a coroanei sub care se adună zăpada; sistemul radicular situat la adâncimi mici; culoarea permanent verde a frunzelor). • • • • Pădurile de conifere sunt relativ omogene în ceea ce priveşte numărul de specii: pin şi molid în Europa; brad, zadă în Siberia; molid, pin, zadă şi tuia în SUA şi Canada. în acest mediu procesele de pedogeneză se desfăşoară lent, formând soluri podzolice în alternanţă cu turbării spre zona de tundră. Din lumea animală întâlnim renul, elanul, ursul brun, ursul negru, zibelina, hermelina, jderul, castorul etc. Păsările sunt reprezentate de cocoşul de munte (gotcanul), forfecuţa, ciocănitoarea etc. Mediul pădurilor conifere, în mare parte, a fost supus acţiunii antropice prin defrişări masive si asezari situate de a lungul drumurilor transcont (ex Transiberianul, Transcanadianul)

Conifer Forest

Tundra / Alpine

• Mediul montan al regiunilor temperate este reprezentat prin cele doua lanturi muntoase care ocupa suprafete întinse: • • Cordiliera americana si lantul alpino himalaian. Cordiliera americana prezinta o fatada pacifica temperata cu precipitatii bogate, cu paduri de foioase si coniferele înalte. Fatada estica a muntilor prezinta un climat continental arid. Lantul alpino himalaian este diferit de primul atât ca structura, cât si ca pozitie si orientare. Numeroasele diversificari locale si regionale sunt impuse, în principal, de gradul de expunere fata de vânt, Soare (pozitie care genereaza fenomenul numit fata si dosul muntelui), de adapostul unor unitati joase si de etajarea pe anumiti versanti. • • •