Tema 6 Impozite taxe şi alte plăţi obligatorii

Tema 6. Impozite, taxe şi alte plăţi obligatorii LOGO

Cadrul legislativ al impozitelor, taxelor - Din momentul înregistrării afacerii, întreprinzătorul devine responsabil pentru achitarea diferitor impozite, taxe şi alte plăţi obligatorii. Actele legislative de bază care reglementează sistemul acestor plăţi sunt: Codul Fiscal, Legea bugetului de stat, Legea privind sistemul public de asigurări sociale, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală etc.

Persoanele care au obligaţia de a achita impozite şi taxe se numesc contribuabili sau subiecţi ai impozitării. Sunt trei tipuri de plăţi obligatorii: - Impozite şi taxe; - Contribuţii de asigurări sociale obligatorii, - Primele de asigurare medicală obligatorie.

Impozite şi taxe generale de stat Impozite şi taxe locale Impozitul pe venit Impozitul pe bunurile imobiliare Taxa pe valoare adăugată Taxa pentru amenajarea teritoriului Accizele Taxa pentru unităţile comerciale Alte impozite şi taxe generale de stat (taxa vamală, taxele rutiere) Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători

Impozitul pe venit - - Impozitul pe venit este venitul brut obţinut de către persoanele fizice sau juridice în care se includ veniturile obţinute din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din alte surse din afara republicii. Cotele de impozit pe venit pentru persoanele fizice sunt: 7% din venitul anual ce nu depăşeşte 26700 lei, 18% din venitul anual ce depăşeşte 26700 lei. Cotele de impozit pentru persoanele juridice plătitori TVA este de: 12% din venitul impozabil sau, 3% din venitul din vânzări pentru persoanele juridice care sunt plătitori ai TVA.

Taxa pe valoare adăugată - - Taxa pe valoare adăugată este un impozit care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate şi serviciilor prestate pe teritoriul R. M. sau importate în republică. Cotele TVA sunt: Cota standart 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor, 8% la pâinea şi produsele de panificaţie, laptele şi prudesele lactate, la anumite medicamente importate sau livrate pe teritoriul R. M. , 5% la gazele naturale şi gazele lichefiate, Cota zero la mărfurile şi serviciile pentru export, energia electrică şi cea termică etc.

Taxa pe valoare adăugată Persoana care desfăşoară activitatea de întreprinzător cu excepţia deţinătorului patentei de întreprinzător este obligată să se înregistreze ca contribuabil (plătitor) TVA dacă ea pe parcursul perioadei de 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri şi servicii ce depăşeşte 600 000 lei.

Accizele Accizul este impozit stabilit pentru unele mărfuri de consum: - Persoanele juridice şi fizice care prelucrează sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul R. M, - Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

Taxa vamală şi taxele rutiere Taxa vamală este percepută din activităţile de import şi export. Taxele rutiere sunt percepute pentru folosirea drumurilor R. M. Cotele taxelor rutiere sunt stabilite în Codul Fiscal al R. M.

Contribuţii de asigurări sociale obligatorii Contribuţii de asigurare socială obligatorie reprezintă o sumă datorată de persoanele angajate prin contract individual de muncă, întreprinzătorii individuali şi alte persoane fizice. Cotele CAS constituie: - 23% din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense, achitată lunar de angajator, - 6% din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense achitată de angajat.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţa medicală - Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o sumă pe care persoanele asigurate sunt obligate să o plătească pentru preluarea riscului în bugetul de stat. Plătitorii Primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt: Angajatorii, Angajaţii, Alte persoane stabilite prin lege Cotele primeor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt: Pentru întreprinzătorii individuali – Pentru asigurarea angajaţilor 7% (3, 5% pentru angajatori şi 3, 5% pentru angajaţi).

Antreprenorul care “ţine banul la ciorap” Cererea înregistrată pe piaţa internă pentru ciorapi a stat la baza ideii lui Victor Mamulat de a se lansa în afaceri. Primul pas pe cont propriu întreprinzătorul din satul Lozova, r-nul Călăraşi l-a făcut acum zece ani, iar în prezent confecţionarea şi comercializarea ciorapilor obţine venituri de circa 80 000 lei lunar. La început a trebuit să concureze pe acest segment de piaţă cu alţi 47 de producători, dar treptat numărul acestora a scăzut de două ori, spune antreprenorul. “Încă pe timpurile studenţiei am învăţat că cea mai profitabilă afacere este în domeniul producerii. Când eşti în postura producătorului, singur stabileşti preţurile mărfurilor în funcţie de cheltuieli. Ca să-şi atingă obiectivele propuse a trebuit să amenajeze atelierul necesar – două maşini automate de producere pe care le-a procurat din oraşul Tula, F. Rusă.

Antreprenorul care “ţine banul la ciorap” Atunci întreprinzătorul a făcut investiţii în mărime de circa 1600 USD, bani pe care a reuşit să-i recupereze pe parcursul a 6 luni. În prezent, în atelierul din Lozova sunt instalate 30 de maşini automate cu o capacitate de producere de 100 000 de perechi de ciorapi pe lună. După 4 ani de activitate, antreprenorul a decis să-şi extindă afacerea şi a deschis un magazin specializat în centrul capitalei. Materia primă importată. Aţa de bumbac şi de poliamidă care constituie materia primă de bază pentru confecţionarea ciorapilor este importată din România. Cheltuielile de bază pe care le suportă întreprinzătorul sunt pentru aprovizionarea întreprinderii cu materie primă şi cu energie electrică. Pentru a produce zece perechi de ciorapi este nevoie de doi kilowaţi de energie electrică.

Antreprenorul care “ţine banul la ciorap” La cheltuieli se mai includ şi salariile angajaţilor. Vânzări. Cele mai mari vânzări sunt realizate în lunile ianuarie, iulie, august, septembrie. Profitul net al întreprinderii constituie circa 20% din vânzări. Bariere şi soluţii. Dacă în anii 1996 -2000 ÎI Mamulat livra pe piaţă câte 80 000 perechi de ciorapi pe lună, o parte fiind exportaţi în România şi Ucraina, în prezent volumul este mai mic ca urmare a creşterii importurilor din China şi Turcia. Totodată, exporturile au fost sistate. În acest context, antreprenorul spune că statul trebuie să încurajeze producătorul local prin micşorarea importurilor. “Cred că ar fi bine să înfiinţăm o asociaţie al producătorilor, să expediem Guvernului o scrisoare, prin care să solicităm

Antreprenorul care “ţine banul la ciorap” importatorii să comercializeze produsele cu actele de conformitate în regulă. Ei importă marfa de peste hotare ilegal, fără să achite anumite taxe şi le este mai comod să stabilească preţuri mai mici cu 30 -40%”, spune antreprenorul. Perspective. În viitorul apropiat, antreprenorul preconizează să modernizeze atelierul. Este decis să viziteue o expoziţie în F. Rusă de unde să cumpere zece maşini automate de cusut ciorapi care să corespundă standardelor europene pentru a exporta în România. Întrebări: 1. Care sunt factorii-cheie ai succesului în domeniul în care activează întreprinderea? 2. Care sunt punctele tari şi cele slabe ale afacerii, oportunităţile, riscurile?

LOGO