1ddb6b0f2297e14f2757a403db3b21ab.ppt
- Количество слайдов: 35
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI TINERETULUI PACHETUL DE LEGI ALE ÎNVĂȚĂM NTULUI - Proiect -
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI Ø Legea Învăţământului şi Statutul personalului didactic în vigoare au adus, după 1989, primele schimbări semnificative în legislaţia sistemului naţional de învăţământ. Ø Statutul economic şi social al României anului 2007 impune crearea unui cadru legislativ adaptat la realități și nevoi, care să asigure un sistem de învățământ stabil şi flexibil.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Legea Învăţământului Preuniversitar - Proiect -
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Principiile de bază : Ø Respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului copilului; Ø Egalitatea de şanse; Ø Asigurarea calităţii în educaţie; Ø Nepolitizarea sistemului de învăţământ; Ø Continuitatea; Ø Nediscriminarea; Ø Descentralizarea; Ø Educaţia permanentă.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Reţeaua şcolară: Ø Pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, reţeaua şcolară se stabileşte şi se organizează de către autorităţile publice locale, cu avizul conform al direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar; Ø Pentru învăţământul liceal şi terţiar non-universitar, reţeaua şcolară se stabileşte şi se organizează de către consiliul judeţean / consiliul general al municipiului Bucureşti, după consultarea partenerilor sociali, cu avizul conform al direcţiei judeţene /a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, în conformitate cu recomandările documentelor strategice regionale, judeţene şi locale.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Structura învăţământului preuniversitar ÎNVĂȚĂM NT TERȚIAR NON-UNIVERSITAR Învățământ postliceal 1 -3 clase Învățământ secundar superior – liceu, clasele X-XII/XIII ÎNVĂŢĂM NT SECUNDAR Învățământ secundar inferior – gimnaziu, clasele V-IX Clasele I-IV ÎNVĂŢĂM NT PRIMAR Clasa pregătitoare EDUCAŢIE TIMPURIE Învățământ preșcolar – grupa mică, mijlocie, mare Educație ante-preșcolară O B L I G A T O R I U
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Structura învăţământului preuniversitar, pe vârste Vârsta XIII 19 -20 ani 18 -19 ani 17 -18 ani XII LICEU TEORETIC LICEU TEHNOLOGIC LICEU VOCAŢIONAL XI X 16 -17 ani IX 15 -16 ani 14 -15 ani 13 -14 ani ÎNVĂŢĂM NT GIMNAZIAL VIII VII 12 -13 ani VI 11 -12 ani V 10 -11 ani IV 9 -10 ani III 8 -9 ani ÎNVĂŢĂM NT PRIMAR I 7 -8 ani 6 -7 ani 3 -6 ani 1 -3 ani II EDUCAŢIE TIMPURIE Clasa pregătitoatre Învăţământ preşcolar Educaţie antepreşcolară
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Filiera tehnologică: Ø Ruta progresivă de profesionalizare cu durata de 4 clase: a) permite dobândirea, la cerere, a două certificate de calificare profesională corespunzătoare a două niveluri succesive de calificareînvăţământ profesional; b) la sfârşitul clasei a XI-a se poate obţine nivelul 2 de calificare; c) la finalul clasei a XIII-a se obţine nivelul 3 de calificare. Ø Ruta directă de profesionalizare cu durata de 3 clase: - permite dobândirea, la cerere, a unui certificat de calificare profesională corespunzător celui mai înalt nivel de calificare ce poate fi dobândit prin ruta progresivă de profesionalizare – nivel 3 de calificare.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Admiterea în liceu Ø concurs/ examen, pe baza unei metodologii elaborată de unitatea de învăţământ; Ø repartiţie computerizată, conform unei metodologii elaborată de Ministerul Educaţiei.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Direcţiile judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar: Ø coordonează, monitorizează, controlează şi evaluează activitatea unităţilor de învăţământ; Ø asigură, împreună cu administraţia publică locală, condiţiile pentru şcolarizarea elevilor; Ø numesc, prin decizie, directorii unităţilor de învăţământ.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat Cuprinde: a) finanţarea de bază b) finanţarea complementară c) finanţarea compensatorie Finanţarea: a) se face pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei, în urma consultării partenerilor sociali; b) se asigură pe bază de contract, încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi ordonatorul principal de credite. Formula de finanţare ia în considerare: număr de elevi/ preşcolari din unitatea de învăţământ, costul standard pe elev/ preşcolar şi coeficienţii de diferenţiere a costului standard.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Finanţarea de bază Ø De la bugetul de stat şi bugetul local Ø Asigură fondurile de bază pentru desfăşurarea procesului de învăţământ Ø Se determină în funcţie de numărul de elevi/ preşcolari şi de costul pe elev/ preşcolar Ø Se alocă şi unităţilor de învăţământ particular şi confesional Finanţarea complementară Ø De la bugetul local Ø Asigură susţinerea infrastructurii şi acordarea unor facilităţi materiale Finanţarea compensatorie Ø De la bugetul de stat şi bugetul local Ø Finanţare suplimentară în scopul reducerii abandonului şcolar şi al stimulării performanţei şcolare
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Legea Învăţământului Superior - Proiect -
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Principiile de bază: Ø Întărirea autonomiei universitare; Ø Redefinirea mecanismelor de conducere a universităţii; Ø Introducerea elementelor care vor contribui la diferenţierea universităţilor în funcţie de misiunea acestora; Ø O redefinire a sistemului de finanţarea învăţământului superior; Ø Crearea premiselor unui management de sistem mai performant;
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Principiile de bază: Ø Întărirea dimensiunii calitative a procesului de educaţie şi cercetare; Ø O mai bună definire a poziţiilor didactice şi de cercetare; Ø Întărirea poziţiei cadrului didactic/ cercetătorului din universitate; Ø O mai bună definire a rolului studenţilor în spatiul academic; Ø Accentuarea dimensiunii europene învăţământului superior românesc. şi internaţionale a
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Autonomia universitară Ø Flexibilizarea modului de organizare a universităţi Ø Universităţile pot decide singure cu privire la înfiinţarea/ desfiinţarea universităţilor componente (facultăţi, departamente, catedre, institute, centre, laboratoare etc. ) Ø Universităţile pot înfiinţa structuri cu personalitate juridică (centre de consultanţă, unităţi de proiectare şi producţie etc. )
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Conducerea universităţii Ø Redefinirea mecanismelor de conducere a universităţii; Organisme deliberative Organisme executive Organisme consultative (asigură deschiderea către mediul economic şi social) Ø Mecanismele de conducere (guvernare) a universităţilor vor fi definite de fiecare universitate în parte prin Carta universitară. Ø Prin introducerea contractului de management, sunt create condiţiile profesionalizării poziţiilor manageriale din universităţi.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Diferenţierea universităţilor Ø Introducerea elementelor care vor contribui la diferenţierea universităţilor, în funcţie de misiunea acestora: - Universităţi prioritar de cercetare şi/ sau creaţie - Universităţi prioritar de învăţare (orientate spre programe de studii/ formare profesională) - Universităţi de cercetare şi învăţare Ø Mecanismele de evaluare a calităţii şi finanţarea universităţilor vor fi adaptate corespunzător, în funcţie de misiunea asumată de acestea.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Finanţare O redefinire a sistemului de finanţare a învăţământului superior, prin constituirea unor fonduri noi, alocate pe baza principiului competiţiei şi performanţei: § Fondul aferent finanţării granturilor de studii – finanţare pe cicluri de studii; § Fondul pentru garantarea creditelor obţinute de studenţi pentru finanţarea programelor de studii; (pentru gestionarea acestui fond se prevede crearea Agenţiei de Credite pentru Studenţi) § Fondul pentru promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării; § Fondul pentru stimularea performanţelor profesionale studenţilor; § Fondul pentru promovarea egalităţii de şanse; § Fondul pentru asistenţa socială a studenţilor; § Fondul pentru finanţarea cheltuielilor de capital; § Fondul pentru susţinerea mobilităţii naţionale şi internaţionale a studenţilor şi cadrelor didactice;
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Managementul de sistem Ø Crearea premiselor unui management de sistem performant Ø Înfiinţarea Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză în Învăţământ care, alături de consiliile/ agenţiile deja existente (CNCSIS, CNFIS, UEFISCSU, ARACIS, CNR etc. ), să poată permite monitorizarea indicatorilor de performanţă ai sistemului, analizele comparative ale sistemului de învăţământ superior românesc cu alte sisteme din lume şi definirea unor proiecţii strategice Ø Constituirea Registrului Matricol Unic, care va permite gestionarea programelor de studii, a studenţilor înmatriculaţi şi a actelor de studii, în corelaţie cu calificările de pe piaţa muncii
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Studenţii Ø Întărirea rolului studenţilor în cadrul comunităţii academice Ø Garantarea unei serii de drepturi, printre care: §Dreptul la informare şi acces la informaţii §Dreptul de a avea acces la programe academice de calitate §Dreptul la mobilitate §Dreptul la definirea propriului traseu universitar, în vederea obţinerii unei calificări §Dreptul la finanţare §Dreptul la asociere şi reprezentare în organismele de conducere ale universităţii §Dreptul la servicii de specialitate în spaţiul academic (cazare, asistenţă medicală etc. )
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Dimensiunea internaţională Ø Accentuarea dimensiunii europene şi internaţionale a învăţământului superior românesc Ø Programele de studii sunt definite pe ciclurile Bologna [L(3) + M(2) + D(3)] Ø Se asigură respectarea principiilor europene privind transferul de credite (Sistemul European al Creditelor Transferabile) ØSe întăreşte importanţa evaluării calitative a programelor de studii la fiecare 3 ani Ø Se introduce obligativitatea evaluării de către studenţi a programelor de studii, aşa cum se cere la nivel european Ø Sunt prevăzute în mod expres condiţiile de angajare a cadrelor didactice/ cercetătorilor şi de înmatriculare a studenţilor din străinătate.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Statutul Personalului Didactic - Proiect -
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Proiectul Statutului Personalului Didactic reglementează profesia de dascăl, ţinând cont şi de celelalte categorii de personal ce îşi desfăşoară activitatea în sistemul de învăţământ.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Direcţiile judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar: Ø funcţiile de conducere şi de execuţie devin funcţii publice specifice; Ø directorul este numit, în urma concursului, de către ministrul Educaţiei. Ø funcţiile de conducere pot fi ocupate doar în urma absolvirii cursurilor masterale sau a unui curs postuniversitar din domeniile management educaţional, administraţie publică sau ştiinţe ale educaţiei.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI TINERETULUI La nivelul unităţii de învăţământ: Ø se înfiinţează un post de director educativ; Ø pentru ocuparea funcţiei de director pot candida şi alte persoane decât cadrele didactice; Ø fiecare unitate de învăţământ îşi stabileşte propriile criterii pentru concursul de ocupare a funcţiei de director, în completarea criteriilor generale minimale obligatorii stabilite de Ministerul Educaţiei; Ø directorul este numit prin decizia directorului direcţiei judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma promovării concursului.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI TINERETULUI Clasificarea personalului didactic Ø STAGIAR - personalul didactic angajat, după absolvirea formării iniţiale, care îşi desfăşoară stagiatura sub îndrumarea şi asistenţa unui profesor mentor. Ø DEFINITIV - personalul didactic care a terminat stagiatura şi a obţinut definitivarea în învăţământ: a) titular - angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în urma concursului de titularizare organizat la nivelul unităţii de învăţământ. b) asociat - angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, în urma promovării concursului de selecţie organizat la nivelul unităţii de învăţământ/direcţiei pentru învăţământ preuniversitar.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI TINERETULUI Concursul pentru ocuparea funcţiilor didactice Ø Organizat la nivelul unităţilor de învăţământ, pe baza criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi a criteriilor şi metodologiilor specifice, elaborate de unitatea de învăţământ. Salarizarea personalului didactic Ø La salariul de bază al funcţiei didactice, se poate adăuga o retribuţie suplimentară stabilită de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în funcţie de performanţele profesionale personalului didactic.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Dezvoltarea carierei profesionale După obţinerea gradului didactic I, personalul didactic poate urma cursuri de formare acreditate în specialitate sau în management educaţional, acumulând într-o perioadă de 5 ani un număr de credite pe baza căruia beneficiază de încă un spor salarial.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Funcţii didactice din învăţământul superior Ø Sunt definite patru funcţii: § § Profesor universitar – reglementată la nivel naţional prin HG Conferenţiar universitar Lector / şef de lucrări Asistent Ø Normele didactice sunt create la nivelul fiecărei universităţi, prin negociere directă cu fiecare cadru didactic, pe baza unor indicatori de performanţă Ø Rolul sindicatelor în acest proces este statuat prin lege
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Gradaţia de merit Ø Personalul didactic din învăţământul superior, cu performanţe deosebite, precum şi cu o vechime de peste 10 ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit acordată prin concurs. Ø Această gradaţie se acordă la 20% din numărul posturilor didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ universitar, autorizate sau acreditate, şi reprezintă 25% din salariul de bază al persoanei îndreptăţite. Ø Gradaţia de merit se acordă pe o perioada de 4 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradaţia de merit poate participa din nou la concurs.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Facilităţi acordate asistenţilor universitari Ø Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învăţământul universitar de peste 5 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. Ø Asistenţii universitari beneficiază de primă de instalare, o singură dată, la angajarea în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte la trei salarii la funcţia de încadrare.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Premii acordate personalului din învăţământul universitar Ø Personalului didactic din învăţământul universitar i se poate acorda Diploma “Titu Maiorescu”, clasele I, II şi III, însoţită de un premiu în valoare de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni. Ø Bibliotecarilor din învăţământul universitar li se poate acorda Diploma “Alexandru Rosetti”, clasele I, II şi III, însoţită de un premiu în valoare de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni. de încadrare.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Deontologia profesională a personalului din învăţământ Obiective: Ø Promovarea unei imagini pozitive a profesiei de dascăl; Ø Responsabilizarea personalului didactic; Ø Respectarea principiilor şi normelor de etică profesională.
ROM NIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE! MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI, Cristian Mihai Adomniţei


