Скачать презентацию Reforme 2009 — 2011 Guvernul României Rom 1 Скачать презентацию Reforme 2009 — 2011 Guvernul României Rom 1

ecd955358c8dd25db6872c1756b3c81b.ppt

  • Количество слайдов: 80

Reforme 2009 - 2011 Guvernul României Rom 1 Reforme 2009 - 2011 Guvernul României Rom 1

La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori A. CRIZA ECONOMICĂ La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori A. CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani B. DEFICIT BUGETAR de 5, 7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7, 3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. C. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire: • 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008 • creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581, 3 lei la 697, 5 lei. 2

În trezoreria Statului au intrat 7, 6 mld. Euro în urma Acordului cu FMI, În trezoreria Statului au intrat 7, 6 mld. Euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17, 4 mld. euro, din care 11, 942 mld. euro de la FMI. 7, 6 mld euro * Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public ) 3

Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în iunie Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în iunie 2011 cu 165. 437 Iunie 2011 4

Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut public şi cel privat între 2008 - Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut public şi cel privat între 2008 - 2011 Public Total economie Privat 5

Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2011 6 Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2011 6

Reforme 2009 - 2011 1. Relansarea economică 2. Reforma cadrului fiscal 3. Reforma aparatului Reforme 2009 - 2011 1. Relansarea economică 2. Reforma cadrului fiscal 3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale 4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice 5. Reforma MAI 6. Reforma sistemului public de pensii 7. Reforma legislaţiei muncii 8. Reforma dialogului social 9. Reforma educaţiei 10. Reforma sănătăţii 11. Reforma asistenţei sociale 12. Reforma sistemului de justiţie 7

1. Relansarea economică 8 1. Relansarea economică 8

Evoluţia trimestrială a PIB 2010 - 2011 - modificări procentuale faţă de perioada corespunzatoare Evoluţia trimestrială a PIB 2010 - 2011 - modificări procentuale faţă de perioada corespunzatoare a anului precedent, serie brută - 6, 0 - serie brută prognoza 4, 0 1, 5 1, 9 1, 7 2, 0 1, 4 0, 8 1, 50 0, 0 -0, 4 -2, 0 -0, 6 -1, 3 -2, 2 -4, 0 Tr. I 2010 Tr. III Tr. IV Tr. I 2011 PIB-trimestrial Tr. II PIB anual Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, august 2011 Tr. III Tr. IV 9

Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară A. Realizarea de reforme structurale Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară A. Realizarea de reforme structurale statului B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care: § Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice; § O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare. C. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice. 10

A. Evitarea derapajelor economice majore Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% A. Evitarea derapajelor economice majore Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern: 11

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar B. 1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar B. 1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al anului 2010. Reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, a celor 120 de agenţii guvernamentale care a condus la reducerea a 8000 de posturi. Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar, pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul salarial mediu brut. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea copilului. Eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice Recalcularea pensiilor speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora în sistemul public de pensii. Neacordarea de tichete de masă şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar. Blocarea posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior în sistemul bugetar. Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011 şi indexarea începând cu anul 2012 cu 100% din inflaţie şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe economie. 12

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar B. 2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare Creşterea B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar B. 2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare Creşterea cotei standard a taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%. Majorarea nivelului accizelor la unele băuturi alcoolice ţigarete, benzină şi motorină. Revenirea la procentele de contribuţii sociale din ian 2008 Măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³. Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5, 5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar. Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate de persoanele fizice Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a impozitelor prin diminuarea evaziunii fiscale. 13

C. Măsuri pentru stimularea relansării economice 1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi C. Măsuri pentru stimularea relansării economice 1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor 2. Stimularea investiţiilor publice 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat 4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat 5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile 6. Programul Prima Casă 7. Programul de promovare a exporturilor 8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene 9. Diminuarea poverii administrativ – fiscale 10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale 11. Sprijinirea agriculturii 14

1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile ü Subvenţii 1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale. § Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. § Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. § Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. § 10. 308 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (14. 650 estimaţi pentru 2011) ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare. § Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. § 116 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011) ü Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni. § Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. § 110 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011) ü Pentru aceste 3 măsuri: § Buget 2011: 37, 2 mil. lei – în primele 5 luni ale anului au fost cheltuite 30, 3 mil. lei. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021. 303. 98. 31, anofm@anofm. ro, ANOFM 15

1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont. ) 1. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont. ) ü Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi § Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. § Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor: § § § • 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial; • 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal; • 750 lei pentru nivelul universitar. Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. Buget alocat în 2011: 93, 75 mil. lei. 3. 123 persoane beneficiare până la 30 iunie 2011 (10. 290 estimaţi pentru anul 2011) ü Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor § 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. § 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare într-un an calendaristic. § Buget alocat în 2011: 457 mii lei. 16 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Silviu Bian, 021. 303. 98. 31, anofm@anofm. ro, ANOFM

2. Stimularea investiţiilor publice ü Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice: § în anul 2. Stimularea investiţiilor publice ü Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice: § în anul 2008: 6, 3% din PIB (32, 6 mld. lei) § în anul 2011: 6, 5% din PIB (35, 2 mld. lei) Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021. 314. 23. 03, cristina. mitru@mfinante. ro, Ministerul Finanţelor Publice ü Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat § Avantaje ale PPP • Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice. • Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor. • Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. 17

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat 1. Primul pilon: proiecte mari de 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat 1. Primul pilon: proiecte mari de investiţii ü Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 mil. euro, care angajează peste 500 de salariaţi. § Exemplu: Proiectul de eficientizare energetică Turceni. Investiţia se ridică la 296, 5 mil. euro, din care 36 mil. euro reprezintă ajutor de stat. ü Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de stat pentru cele de minimum 5 mil. euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi § Beneficiari: 10 proiecte de investiţii în valoare de 711, 7 mil. euro în anul 2010, care crează 4. 767 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 214, 5 mil. euro. § Exemple: • • • Fabrica de anvelope a S. C. Pirelli Centrul de încercări şi testări autovehicule al Renault Technologie Roumanie Fabrica de componente pentru industria aeronautică a S. C. Premium Aerotec Fabrica de cutii viteză a Renault Mecanique Roumanie Complex agricol AAYLEX PROD (abator păsări) Fabrica de pompe injecţie a Delphi Diesel Systems Romania Realizarea unui nou model de autovehicul SUV – Automobile DACIA Fabrică – unităţi de pompare pentru extracţia petrolului LUFKIN Industries Fabricarea unor noi tipuri de vagoane – transport călători SC REMAR 18 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021. 312. 41. 62, livia. stan@mfinante. ro, Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) 2. Al doilea pilon: 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) 2. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor ü Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor § Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6, 5% pe an § Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100. 000 lei § Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei § Buget total maxim al subvenţiei (2011 -2013): 165 mil. lei • 2011: 24 mil. lei – 4. 000 beneficiari potenţiali • 2012: 70 mil. lei – 2. 000 beneficiari potenţiali • 2013: 71 mil. lei – 2. 000 beneficiari potenţiali § Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. § Linia de credit deschisă nu poate depăşi: • 125. 000 lei/an/beneficiar • 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de 19 credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu 20 Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu 20

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Ajutoare de minimis 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Ajutoare de minimis § Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în 2008 - 2010: s-au efectuat plăţi în valoare de 192 mil. lei. ü Crearea portalului virtual unic One Stop Shop: www. immoss. ro ü Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin programul naţional multianual (2005 -2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor § Buget alocat în 2010: 600. 000 de lei § Beneficiari: 232 doamne au urmat cursul de formare antreprenorială. § Rata de absorbţie este de 100%. ü Credit pentru femei antreprenor – Exim. Bank § Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. § Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) § Valoare credit: maximum 100. 000 euro 21

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) 3. Al treilea pilon: 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) 3. Al treilea pilon: microîntreprinderi ü Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare § Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. § Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100. 000 lei/beneficiar § 2010 • 71 firme au beneficiat de finanţare • Rata de absorbţie de 100%. § 2011 • Bugetul alocat: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010). • Etapa I: 800. 000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii) • Etapa a II-a: 9, 2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat. • Numărul maxim de firme ce pot obţine finanţare este de 92. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM 22

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul pentru tinerii 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri § Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10. 000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obtine credit, cât si tânărul care cofinanteaza planul de afaceri din surse proprii. § Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80. 000 euro. § Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane. § În cadrul programului au fost depuse 1. 144 dosare; dintre acestea, 528 dosare au fost avizate (din 766 dosare evaluate) – până la 4 august 2011. § Până la 2 august 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale Registrului Comerţului 4531 firme – 2962 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate. § Cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti (532) şi Cluj (336), urmate de judeţele Braşov (235), Dolj (196), Timiş (178). 23 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM

Schema programului pentru tinerii întreprinzători 24 Schema programului pentru tinerii întreprinzători 24

3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul Naţional multianual 3. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont. ) ü Programul Naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. § Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2, 9 mil. lei (grad implementare 100%) § Buget alocat în 2011: 6, 15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010 § 3 incubatoare înfiinţate în 2006 • Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create) • Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create) • Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create) § 2 incubatoare înfiinţate în 2010 • Tg-Mureş – 20 firme incubate • Mangalia – 8 firme incubate § 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău § 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021. 335. 26. 20, doina. marin@aippimm. ro, AIPPIMM 25

4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat ü Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului 4. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat ü Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) § Beneficiari: 9000 garanţii în valoare de peste 650 mil. euro în 2010, ceea ce a dus la crearea şi/sau menţinerea a peste 195. 000 locuri de muncă. § Beneficiari: FRC a acordat 1860 contragaranţii în valoare totală de 371, 6 mil. lei pentru finanţări în valoare de 1. 401 mil. lei, de care beneficiază 1. 630 IMM-uri şi în care lucrează peste 45. 350 angajaţi, în anul 2010. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021. 314. 23. 03, cristina. mitru@mfinante. ro, Ministerul Finanţelor Publice ü Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani § Beneficiari: FNGCIMM a acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei § Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 26 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021. 302. 53. 40, antoaneta. petrescu@mfinante. ro, Direcţia Monitorizare, ACIS

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile ü Programul de creştere a 5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile ü Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale § Fonduri alocate pentru anul 2011: 15, 102 mil. lei § În anul 2010 au fost alocate fonduri în valoare de 18, 903 mil. lei. § Beneficiari: 37 proiecte finalizate Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Danut Ciontea, 021. 202. 52. 30, danut_ciontea@minind. ro, Direcţia Generală Politica Industrială şi Mediu de Afaceri, MECMA ü Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă § În anul 2010, a fost alocată suma de 5 mil. lei pentru acest program. • 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de proiecte • 117 contracte au fost încheiate • Rata de absorbţie este de 98% § Pentru anul 2011, Guvernul a alocat un buget de 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010. 27 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, 021. 335. 26. 32, presedinte@aippimm. ro, AIPPIMM

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Rabla 5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Rabla Ø 2010 § Beneficiari: • 189. 323 maşini uzate predate spre casare • 62. 550 maşini noi cumpărate din care 25. 263 sunt maşini româneşti § Total fonduri alocate: 722 mil. lei Ø 2011 § Beneficiari până la 28 iulie 2011: • 68. 656 maşini vechi colectate • 9. 586 maşini noi cumpărate, din care 2. 773 sunt maşini româneşti § Total fonduri alocate: aprox. 544, 5 mil. lei, din care 88, 5 mil. lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011. 28 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, 021. 317. 02. 87 (int. 126), gheorghe. papuc@afm. ro, Direcţia Implementare Proiecte, AFM

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Casa 5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul Casa Verde – persoane fizice § 2010 ü 18. 363 dosare depuse, din care 16. 065 dosare acceptate ü Buget alocat: 110 mil. lei § 2011 (sesiunea s-a deschis pe 01. 06. 2011) ü Nr. dosare depuse: 23. 884 ü Buget alocat: 100 mil. lei Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Kato Zoltan, 021. 317. 86. 16, zoltan. kato@afm. ro, AFM ü Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe § Bugetul alocat în 2010: 300 mil. lei, din care credite bugetare 150 mil. lei § În anul 2011, creditele bugetare alocate sunt în valoare de 150 mil. lei. § Beneficiari în 2010 -2011: 29. 000 de apartamente. 29 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, 0372. 114. 562, gina. petrescu@mdrt. ro, Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT)

5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul privind 5. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont. ) ü Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile § 52 proiecte în curs de finanţare, în valoare de peste 906 mil. lei Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, 021. 316. 02. 15, lucian. pricina@mmediu. ro, Ministerul Mediului ü Programul “Cumpără româneşte” § Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti. § Finanţarea este de 5, 2 mil. lei şi provine din fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) § Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. 30

6. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită ü Prima Casă 4 (1 iunie 6. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită ü Prima Casă 4 (1 iunie – 25 iulie 2011): • 1. 480 garanţii pentru locuinţe acordate, în valoare de 29, 49 mil. euro. • Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp. • Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator. ü În anul 2011 au fost acordate 6. 599 garanţii, în valoare de 229, 15 mil. euro (în cadrul programelor Prima Casă 3 şi Prima Casă 4). ü Total program Prima Casă (1 -4): au fost acordate până în prezent 41. 551 garanţii, în valoare de 1, 658 mld. euro. 31 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, 021. 319. 96. 89, angela. carabas@mfinante. ro, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP

7. Programul de promovare a exporturilor Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni 7. Programul de promovare a exporturilor Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă ◦ Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă Portalul de informaţii de comerţ exterior, www. portaldecomert. ro ◦ Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE. ◦ Peste 50. 000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare. Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor: ◦ Buget: 36, 4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021. 401. 05. 43 costin. lianu@dce. gov. ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

7. Programul de promovare a exporturilor (cont. ) Participarea anuală la aprox. 55 de 7. Programul de promovare a exporturilor (cont. ) Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii internaţionale ◦ ◦ ◦ Hannover Messe – pentru sectorul industrial Cebit – pentru sectorul IT Vinexpo – pentru exportatorii de vin Koln – pentru exportatorii de mobilă Pret a Porter – pentru sectorul confecţii Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri. ◦ Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021. 401. 05. 43 costin. lianu@dce. gov. ro, Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale

Principalele ţări partenere la export în anul 2010 (pondere în total exporturi) Principalele ţări partenere la export în anul 2010 (pondere în total exporturi)

Exporturile României pe principalele domenii de activitate în anul 2010 Exporturile României pe principalele domenii de activitate în anul 2010

8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene ü Acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari: 8. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene ü Acordarea unor facilităţi financiare pentru beneficiari: § § § Dublarea cotei maxime de prefinanţare, de la 15 la 30% din valoarea eligibilă. Acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului. Beneficiarii privaţi au posibilitatea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale. Eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile (în cadrul POR). Accelerarea procedurilor de licitare, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile. ü Simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi: renunţarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului sau înlocuirea cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului. ü Introducerea posibilităţii ca Autoritatea de management să semneze contracte de finanţare care să totalizeze o valoare superioară cu până la 20% a alocării aprobate prin programele operaţionale („supra-contractare”), pentru a asigura un ritm mai alert de absorbţie, a compensa economiile realizate pe unele proiecte şi a 36 anticipa eventualele cheltuieli neeligibile neprevăzute. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021. 302. 53. 40, antoaneta. petrescu@mfinante. ro, Direcţia Monitorizare, ACIS

9. Diminuarea poverii financiare şi administrative ü În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat 9. Diminuarea poverii financiare şi administrative ü În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%. ü Procedura de rambursare a TVA a fost îmbunătăţită. ü Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009. ü Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. ü Declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. Începând cu 25 august 2011, declaraţia unică se va completa exclusiv online. ü Arieratele statului către agenţii economici privaţi s-au înjumătăţit din 2008 şi până în prezent. ü Am diminuat nivelul dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0, 04% pentru fiecare zi de întârziere (14, 6% pe an) comparativ cu cel 37 anterior de 0, 05% (adică 18, 25% pe an). Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale ü Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor 10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale ü Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursa nu poate fi identificată. ü Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală (verificarea în trafic; dreptul de a solicita instituţiilor bancare informaţii privind rulajele conturilor bancare). ü Implementarea controlului comerţului electronic. ü Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor. ü Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free. ü Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare. ü Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”. ü Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse. ü Aplicarea taxării inverse în domeniul TVA pentru livrarea anumitor categorii de cereale si plante tehnice – persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, în locul furnizorului 38 (măsura este valabilă până la 31 mai 2013). 38 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont. ) ü Rezultate obţinute în primul semestru 10. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont. ) ü Rezultate obţinute în primul semestru din anul 2011, de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a 143. 371 acţiuni de inspecţie şi control: § Sume suplimentare stabilite: 5. 401 mil. lei (cu 1, 7% mai mult decât în primul semestru din anul 2011) § Valoarea prejudiciilor stabilite: 3. 966 mil. lei (cu 17, 6% mai mult decât în primul semestru din anul 2011) § Măsuri asiguratorii: 2. 025 mil. lei. ü Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, aproape s-a înjumătăţit din 2008 până în prezent: de la 3. 382 mil. lei în decembrie 2008 la 1. 762 mil. lei în iunie 2011. ü A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la 1. 814 solicitări în decembrie 2008, la 877 solicitări în iunie 2011. 39 39 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021. 319. 96. 74 (int. 2089), bogdan. preda@mfinante. ro, Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP

11. Sprijinirea agriculturii ü Programul “Primul Siloz” § § Beneficiari: au fost emise 304 11. Sprijinirea agriculturii ü Programul “Primul Siloz” § § Beneficiari: au fost emise 304 certificate de depozit din 2009 până la 31 iulie 2011 La aceasta dată sunt în circulaţie 143 certificate cu o valoare totală de peste 360 mil. lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR. ü Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II al Politicii Agricole Comune) § § § Proiecte finalizate la 22 iulie 2011: 1. 881. Proiecte depuse: 69, 686, în valoare de aprox. 14, 77 mld. euro. Proiecte selectate: 47. 692, cu o valoare de peste 4, 4 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): 30. 472, cu o valoare de peste 4 mld. euro. Plăţile efectuate: peste 2, 15 mld. euro (21, 4% din alocarea 2007 -2013). Pentru anul 2011 au fost stabilite 16 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1, 64 mld. euro. ü Plăţi pe suprafaţă pentru fermieri (pilonul I al Politicii Agricole Comune) § § § În anul 2011, subvenţia pe hectar va depăşi 170 euro, cu 40 euro mai mare faţă de anul 2010. Au fost efectuate plăţi în avans pentru 80% din fermieri, până în luna februarie 2011. În anul 2011 introducem în cultură peste 2 mil. ha, atingând astfel cea mai mare suprafaţă de terenuri lucrate din ultimii 20 de ani. 40 Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021. 307. 85. 84, livia. chivu@madr. ro, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

2. Reforma cadrului fiscal § Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de cotitură 2. Reforma cadrului fiscal § Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de cotitură în finanțele publice si stabileste principiile, obiectivele, prioritătile multianuale politicii fiscal-bugetare: introduce plafoane de cheltuieli, reduce numărul de rectificări bugetare, elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale si înfiintează Consiliul Fiscal etc. § Obiectivul central: reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012. § În cadrul reformelor, se urmăreşte diminuarea poverii administrativ-fiscale üCompensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat - elaborarea unui sistem unitar de selecţie informatică a deconturilor de TVA din baza de date naţională, respectând principiul “cel mai vechi decont se stinge primul”. üA fost reglementată posibilitatea neînceperii sau suspendării executarii silite - în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită. üDiminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0, 04% pentru fiecare zi de întârziere (14, 6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0, 05% (adică 18, 25% pe an). Pentru creanţele bugetare datorate la bugetele locale unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse de la 3% pe fiecare lună de întarziere (36% pe an) la 2% pe luna de întârziere (24% pe an). 41

Modificarea recentă a legii contabilităţii ü 2 obiective precise: § reducerea costurilor firmelor cu Modificarea recentă a legii contabilităţii ü 2 obiective precise: § reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare § reducerea birocraţiei în administraţia financiară ü Introducem un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de 35. 000 euro: § aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5; § aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual; § bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi; § semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă. ü 349. 000 firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă) 42 42

 3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale § Prin impunerea normativelor de 3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale § Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1. 398. 757 persoane în luna decembrie 2008, la 1. 233. 284 persoane în luna iunie 2011. § Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale. § E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: § Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROM NIA şi a Sistemului Electronic Naţional § Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii § Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP 43

4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice § Legea salarizării unitare reglementează salarizarea 4. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice § Legea salarizării unitare reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. § Rezultatele vizate sunt următoarele: üraportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului din sectorul bugetar este de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene; üarmonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se realizează ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii; üeste creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; ücreşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali; üîncadrarea în masa salarială de 39 mld. lei pentru anul 2011. 44

5. Reforma MAI În perioada 2009 -2011 la nivelul MAI se înregistrează o scădere 5. Reforma MAI În perioada 2009 -2011 la nivelul MAI se înregistrează o scădere cu 40. 493 a numărului total de posturi prevăzute (inclusiv posturi vacante). § 2011 ü numărul de posturi în aparatul central s-a diminuat cu 212, din care 170 posturi încadrate ü numărul posturilor din structurile de ordine publică s-a redus cu 15. 258, din care 8. 258 posturi încadrate § 5 agenţii au fost desfiinţate prin comasare. -480 -4 951 -35 062 45 Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , 021. 315. 12. 42, gheorghe. andrei@mai. gov. ro, Ministerul Administraţiei şi Internelor

6. Reforma sistemului public de pensii § Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: ü 6. Reforma sistemului public de pensii § Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: ü se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; ü s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; ü au fost eliminate legile de pensionare care nu respectă principiul contributivităţii şi au fost recalculate pensiile de serviciu (speciale); ü a fost instituită indemnizaţia socială pentru pensionari de 350 lei; ü se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; ü se reduce numărul pensionărilor anticipate; ü sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; ü începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1. 541. 000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro; ü în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, din anul precedent. 46

7. Reforma legislaţiei muncii § A fost adoptat un nou Cod al Muncii care 7. Reforma legislaţiei muncii § A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte: ü flexibilitatea raporturilor de muncă; ü adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii; ü armonizarea prevederilor cu directivele europene; ü diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente; ü introducerea criteriului de performanţă în contractele şi relaţiile de muncă. De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 31 iulie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 779. 261 (65, 72% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 634. 334 sunt contracte active. 47

Numărul contractelor de muncă încheiate în prezent este cu 175. 404 mai mare decât Numărul contractelor de muncă încheiate în prezent este cu 175. 404 mai mare decât în anul 2008 48

8. Reforma dialogului social § Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin 8. Reforma dialogului social § Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art. 114 din Constituţia României. § Legea Dialogului Social vine în completarea Codului Muncii: ü reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; ü adaptează la nevoile actuale României reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă. 49

9. Reforma educaţiei § Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de 9. Reforma educaţiei § Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. § Principalele modificări vizează: ü regândirea rolului educaţiei timpurii; ü asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; ü consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; ü reproiectarea Curriculumului Naţional; ü instituirea Portofoliului educaţional; ü introducerea finanţării per elev – alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţintele educaţionale strategice, pe principiul finanţarea urmează elevul; ü introducerea Programului Şcoală după şcoală; ü sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte; ü asigurarea accesului egal la studii în universităţile româneşti; ü definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; ü redefinirea doctoratului prin instituirea a două tipuri: doctoratul știinţific şi doctoratul 50 profesional.

10. Reforma sănătăţii § Măsurile adoptate au în vedere: ü descentralizarea în sistemul de 10. Reforma sănătăţii § Măsurile adoptate au în vedere: ü descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc – din cele 435 de spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au fost transferate către autoritățile publice locale un număr de 370 de spitale; ü restructurarea sistemului spitalicesc; ü introducerea cardului naţional de sănătate; ü introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici; ü controlul cheltuielilor cu medicamentele; creşterea accesului pacienţilor la tratamente moderne, la preţuri accesibile, prin introducerea unei noi politici de stabilire a preţurilor la medicamente; ücreşterea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate în cazul veniturilor obţinute din pensiile mai mari de 740 lei; ü dezvoltarea parteneriatelor public-private şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea reţelelor sanitare integrate; ü continuarea demersului de a introduce standardele pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc prin ghiduri clinice şi protocoale terapeutice, 51 precum şi a unui sistem de asigurări a calităţii serviciilor medicale. Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, 021. 307. 25. 66, calin. alexandru@ms. ro, Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii

11. Reforma asistenţei sociale § Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a 11. Reforma asistenţei sociale § Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective: üorientarea programelor de asistenţă socială în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea prestaţiilor sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local; üconsolidarea schemei de venit minim garantat, a ajutoarelor de căldură şi a alocaţiei familiale într-o nouă schemă unică; finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare; dezvoltarea reţelelor servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate; ü asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare; ü redimensionarea cadrului legal și instituțional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii, reducerea abandonului de copii şi reducerea fenomenului violenţei în familie; creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; ü redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora; dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi 52 protecţiei familiei.

12. Reforma sistemului de justiţie § Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, 12. Reforma sistemului de justiţie § Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate. üAspectele pozitive ale acestor reforme sunt deja vizibile la nivelul rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a fost adoptată Legea “Micii reforme” în justiție (Legea 202/2010). § Rezultatele aşteptate: ü scurtarea duratei proceselor judiciare; ü simplificarea procedurii de judecată; ü diminuarea costurilor actului de justiţie; ü îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; ü împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie; ü reaşezarea în limite normale a tratamentului sancţionator; ü sprijinirea mediului de afaceri, atât prin revizuirea cadrului legal general în materia obligaţiilor şi contractelor, cât şi prin reglementarea unor contracte 53 specifice lumii bancare. Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372. 041. 197, hdumitrescu@just. ro, Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei

Impactul economic al deciziilor luate Impactul economic al deciziilor luate

Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor ü Veniturile bugetare colectate, ca pondere în PIB, au Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor ü Veniturile bugetare colectate, ca pondere în PIB, au atins în anul 2010 cel mai ridicat nivel din ultimii 6 de ani (33% din PIB). ü Deficitul bugetar este sub control § Faţă de 7, 3% în anul 2009, bugetul a fost croit în anul 2011 pentru a reduce deficitul la 4, 4%, iar în anul 2012 la sub 3% din PIB; ü Deficitul de cont curent este mai mic cu aproape 38% § Deficitul de cont curent a fost de 1, 8 mld. euro în primele cinci luni din anul 2011, mai mic cu 37, 7% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. ü Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată § § § În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 18, 4 mld. euro, faţă de cea angajată iresponsabil în anul 2008, de 20, 6 mld. euro; Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei externe a scăzut de la 28, 5% în 2008 la 20, 3% în 2010; Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei publice a scăzut de la 45, 1% în 2008 la 32, 9% în 2010; ü Inflaţia medie scade § De la 7, 85% în 2008 la 6% în 2010 şi prognozăm un nivel de 4, 6% în anul 2011; ü Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor § Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10, 25% în 2008 la 6, 25% în prezent 55

Structura veniturilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 56 Structura veniturilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 56

Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 57 Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2008 – 2011 (%) 57

România a ieşit din recesiunea economică ü În primul trimestru din anul 2011, PIB-ul România a ieşit din recesiunea economică ü În primul trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut cu 1, 7% (serie brută), faţă de primul trimestru din anul 2010, respectiv 0, 7% (serie ajustată sezonier), faţă de al IV-lea trimestru din anul 2010. ü Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei: § Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5, 5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 7, 7% în primul semestru din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; § Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 10% în primele cinci luni din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010; § Cifra de afaceri din industrie a crescut cu peste 18% în primul semestru din anul 2011; comenzile industriale noi au crescut peste 19% în aceeaşi perioadă a anului. ü Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României. § Valoarea exporturilor în anul 2010 (37, 3 mld. euro) a depăşit cu 3, 6 mld. euro anul 2008; § Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008; § În primul semestru din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 29% mai mari decât perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 92 mld. lei. 58

Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000 -2011 (mil. euro) Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000 -2011 (mil. euro)

România a ieşit din recesiunea economică ü Investiţiile străine directe au fost de 799 România a ieşit din recesiunea economică ü Investiţiile străine directe au fost de 799 mil. euro în primele cinci luni din anul 2011, acoperind în proporţie de 43, 9% deficitul de cont curent. ü A doua lună de creştere în sectorul construcţiilor § Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu peste 27% în luna iunie 2011 faţă de luna precedentă. ü Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008 § După ce a crescut de la 4, 4% în 2008, la 8, 36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea lună de lună, până la 4, 77% în iunie 2011. § Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 170, 9 mii persoane mai mic în iunie 2011 faţă de decembrie 2010, ceea ce înseamnă că angajările au depăşit intrările în şomaj, rod al unei activităţi economice mai bune; § În primele 6 luni ale anului 2011 s-au încadrat un număr de 210, 4 mii persoane; pentru întregul an 2011 se estimează încadrarea a 324 mii persoane. 60

Rata şomajului se apropie de nivelurile reduse înregistrate în anul 2008 61 Sursa: Comisia Rata şomajului se apropie de nivelurile reduse înregistrate în anul 2008 61 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, iulie 2011

Investiţii publice şi private ü În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens Investiţii publice şi private ü În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii. ü Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 35, 2 mld. lei în anul 2011, adică 6, 5% din PIB, faţă de 6, 3% din PIB în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică). § În primul semestru al anului 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 14, 86 mld. lei, cu 3, 2 mld. lei mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010. ü Ponderea investiţiilor private în PIB în anul 2010 a fost de 17, 2% (conform Eurostat 2011). § În anul 2010, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor realizate în PIB (22, 7%). § Singura ţară care ne devansează este Bulgaria, cu o pondere a investiţiilor de 23, 5% din PIB. Cehia (21, 3%), Slovacia (20, 3%), Polonia (19, 5%) şi Ungaria (19, 3%) se poziţionează mai slab decât România. ü Previziunile pentru anul curent indică o creştere a ponderii investiţiilor în PIB în România, până la nivelul de 23, 2%, fiind cel mai ridicat din UE-26 (încă nu există date disponibile pentru Bulgaria). 62

Absorbţia fondurilor europene la 5 august 2011 ü În primele 6 luni din anul Absorbţia fondurilor europene la 5 august 2011 ü În primele 6 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 60, 9% faţă de primele şase luni ale anului 2010. ü Plăţi efectuate către beneficiari: 2, 69 mld. euro (13, 17% din alocarea 2007 -2013), din care: § Prefinanţări în valoare de 1, 57 mld. euro § Rambursări în valoare de 1, 1 mld. euro ü Proiecte depuse: 29. 202 în valoare de 53, 1 mld. euro ü Proiecte aprobate: 8. 547 în valoare de 19 mld. euro § Contribuţia UE = 12 mld. euro ü Proiecte contractate: 6. 529 în valoare de 13, 4 mld. euro § Contribuţia UE = 10, 6 mld. euro 63

Ce urmează pe termen scurt şi mediu? 1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale 2. Implementarea Ce urmează pe termen scurt şi mediu? 1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale 2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii 3. Absorbţia fondurilor europene 4. Rezolvarea problemei arieratelor 5. Restructurarea companiilor de stat 6. Vânzarea pachetelor minoritare deţinute de stat 7. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat 8. Continuarea reformei sistemului de sănătate 9. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale 10. Descentralizarea instituţiilor publice 64

1. Prioritizarea investiţiilor strategice multianuale ü Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare 1. Prioritizarea investiţiilor strategice multianuale ü Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3 -5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru; ü Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri; ü Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii; ü Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4, 0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012. 65

2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii 3 subprograme: ü Subprogramul 10. 000 km 2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii 3 subprograme: ü Subprogramul 10. 000 km de drumuri § În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima deschidere de ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor. § 9. 016 km de drumuri vor intra în reparaţii. ü Subprogramul modernizarea localităţilor § Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii. § Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei. ü Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare § Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor. § Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție de volumul şi tipul lucrării. 66

Infrastructura Rutieră – Programul de construcţie autostrăzi PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI LEGENDA Autostrazi executate Infrastructura Rutieră – Programul de construcţie autostrăzi PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI LEGENDA Autostrazi executate Autostrazi in executie Autostrazi cu lansare in 2010 - 2011 Autostrazi in pregatire Arad Timisoara Orastie EXECUTATE 313, 5 KM IN EXECUTIE 276 KM SEMNATE 158, 11 KM IN CURS DE SEMNARE 25, 6 KM IN CURS DE LICITARE 72, 1 KM TOTAL 845, 3 KM 2974 MEUR 1121 MEUR 134 MEUR 945 MEUR 5174 MEUR Sibiu Bucuresti Cernavoda Constanta

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi executate PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI EXECUTATE LEGENDA CAMPIA TURZII - Infrastructura Rutieră – Autostrăzi executate PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI EXECUTATE LEGENDA CAMPIA TURZII - GILAU Lungime Valoare totala: Finantare: Bugetul de Stat din care: TVA Terenuri In exploatare Autostrazi executate 51, 5 km 236 MEuro TOTAL 313, 5 km 45 MEuro 50 MEuro Arad Timisoara Orastie Sibiu BUCURESTI - PITESTI Lungime 111 km Finantare: Bugetul de Stat In exploatare Bucuresti BUCURESTI - CERNAVODA Lungime 151 km Finantare: Bugetul, BEI, ISPA In exploatare Cernavoda Constanta

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi în execuţie AUTOSTRAZI IN EXECUTIE Legenda VARIANTA DE OCOLIRE ARAD Infrastructura Rutieră – Autostrăzi în execuţie AUTOSTRAZI IN EXECUTIE Legenda VARIANTA DE OCOLIRE ARAD Lungime: 12, 3 km Valoare totala: 173 MEuro Finantare: - BEI 76 MEuro - FC 40 MEuro - Bugetul de Stat 57 MEuro DEVA – ORASTIE Constructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco Grup Lungime: 32, 80 km Valoare (cu TVA): 228, 65 M EUR Deva ARAD - TIMISOARA Lungime: 32, 2 km Valoare totala: 194 MEuro Finantare: - BEI 85 MEuro - FC 44 MEuro - Bugetul de Stat 65 MEuro Autostrazi in executie SUPLACU de BARCAU - BORS Lungime 64 km Valoare totala: 963 MEuro Finantare: Bugetul de Stat din care: TVA 153 MEuro Terenuri 55 MEuro BUCURESTI – MOARA VLASIEI Lungime: 19, 5 km Valoare totala: 492 Meuro C+M : 200, 00 MEuro Terenuri: 291, 00 MEuro Consultanta: 1, 0 MEuro TVA: 38, 2 MEuro Finantare: Bugetul de Stat TOTAL 276 km VALOARE 2, 97 MLD EURO FINALIZARE 2011 -2012 MOARA VLASIEI - PLOIESTI Lungime: 42, 5 km Valoare totala: 318, 60 Meuro C+M : 251, 00 MEuro Terenuri: 17, 00 MEuro Consultanta: 2, 2 MEuro TVA: 48, 4 MEuro CERNAVODA - MEDGIDIA Lungime: 19, 3 km Valoare totala: 211 MEuro Finantare: - FC 36 MEuro - BEI 115 MEuro - Bugetul de Stat 60 MEuro VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTA Lungime: 22, 1 km Din care 7, 7 km deschisi traficului din 29. 07 Valoare totala: 192 MEuro Finantare: - FC 53 MEuro - BERD 75 MEuro - Bugetul de Stat 64 MEuro MEDGIDIA - CONSTANTA Lungime: 31, 5 km Din care 14, 5 km deschisi traficului la o banda pe sens din 29. 07 Valoare totala: 203 MEuro Finantare: - FC 35 MEuro - BEI 111 MEuro - Bugetul de Stat 58 MEuro

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte semnate AUTOSTRAZI POS-T CU CONTRACTE SEMNATE PROGRAMUL Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte semnate AUTOSTRAZI POS-T CU CONTRACTE SEMNATE PROGRAMUL DE CONSTRUCTIE AUTOSTRAZI MAI-IUNIE 2011 NADLAC – ARAD si drum de legatura Lot 1 – km 0+000 – km 22+180 Constructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct Lungime: 22, 18 km Valoare (cu TVA): 115, 8 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 NADLAC – ARAD si drum de legatura Lot 2 – km 22+180– km 38+882 Constructor: Alpine Bau Gmb. H Lungime: 16, 98 km Valoare(cu TVA): 124, 45 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 1 – km 0+000 – km 24+100 Constructor: SC STRABAG SRL Lungime: 24, 1 km Valoare (cu TVA): 166, 65 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 3 – km 43+855 – km 65+965 Constructor: Impregilo Sp. A Lungime: 22, 11 km Valoare (cu TVA): 182, 91 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 TOTAL 158, 11 km VALOARE 1121 MIL EUR FINALIZARE 2013 ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 2 –km 24+100 – km 43+855 Constructor: Asocierea Straco Grup SRL – Studio Corona SRL Civil Engineering Lungime: 19, 74 km Valoare (cu TVA): 114, 26 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 Arad Timisoara TIMISOARA - LUGOJ Lot 1 – km 44+500 – km 54+000 Constructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena Sp. A Impresa de Construzioni Lungime: 9, 5 km Valoare (cu TVA): 63, 62 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 Orastie Sibiu ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBES Lot 4 – km 65+965 – km 82+070 Constructor: Asocierea Astaldi Sp. A – Euroconstruct ‘ 98 SRL – Astalrom SA Lungime: 16, 1 km Valoare (cu TVA): 146, 63 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 LUGOJ - DEVA Lot 1 Lugoj – Dumbrava km 0+000 – km 27+400 Constructor: Asocierea Tirena Scavi Sp. A – Societa Italiana per Condotte d’Acqua Sp. A – Cossi Constructioni Sp. A Lungime: 27, 4 km Valoare (cu TVA): 205, 9 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 Bucuresti Cernavoda Constanta

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie semnate AUTOSTRAZI POS-T Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie semnate AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI SEMNATE TOTAL 25. 62 km VALOARE 134, 78 MIL EUR FINALIZARE 2013 Arad Timisoara TIMISOARA LUGOJ Lot 2 – km 54+000 – km 79+625 Constructor: Lungime: 25, 62 km Valoare(cu TVA): 134, 78 M EUR Perioada executie: 2011 - 2013 Orastie Sibiu Bucuresti Cernavoda Constanta

Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie licitate AUTOSTRAZI POS-T Infrastructura Rutieră – Autostrăzi POS-T cu contracte care urmează să fie licitate AUTOSTRAZI POS-T CARE URMEAZĂ A FI LICITATE TOTAL VALOARE 72, 1 km 945. 57 MIL EUR DIN ECONOMIILE TOTALE DE 600 MEURO DE LA LICITATIILE ANTERIOARE SI BRIDGE PROJECT PE 2014 -2020 Arad Timisoara Orastie LUGOJ - DEVA Lot 2 – km 27+400 – km 65+500 Lungime: 38, 1 km Valoare estimata: 428, 37 M EUR Perioada executie: 2011 – 2015 LANSARE LICITATIE – IUNIE 2011 Sibiu LUGOJ - DEVA Lot 3 – km 65+500 – 99+500 Lungime: 34 km Valoare estimata: 517, 2 M EUR Perioada executie: 2011 – 2015 LANSARE LICITATIE EXECUTIE – IUNIE 2011 Bucuresti Cernavoda Constanta

REABILITARE DRUMURI NATIONALE CU CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI REABILITARE DRUMURI NATIONALE CU CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011 DN 1 H, Zalau - Alesd Lot 2 – km 26+510 – km 69+334 Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL - Tehnostrade Valoare (cu TVA): 26, 28 M EUR Lungime: 42, 824 km Stadiul actual: 19 mai – emitere ordin incepere lucrari 1 H 15 A DN 1 H, Zalau - Alesd Lot 1 – km 0+000 – km 26+510 Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri Timisoara Valoare: 21, 9 M EUR Lungime: 26, 51 km Stadiul actual: 19 mai – emitere ordin incepere lucrari DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 3–DN 24 B, km 22+000 – km 47+881 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 21, 5 M EUR Lungime: 25, 8 km Stadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10. 05. 2011 DN 15 A, Reghin – Saratel Km 0+000 – km 46+597 DN 15, Reghin – Tg. Mures Km 78+800 – km 103+700 Constructor: Spea Lungime: 71, 5 km Valoare (cu TVA): 39, 74 M EUR Stadiul actual: mobilizare constructor 24 B 15 DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 2 – DN 24, km 90+000 – km 105+070 DN 24 B, km 0+000 – km 22+000 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 23, 95 M EUR Lungime: 37 km Stadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10. 05. 2011 24 14 Reabilitare DN, cu contracte semnate: (sept. 2010 – mai 2011): • Lungime: 473, 06 km • Valoare (cu TVA): 370 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: Valoare (cu TVA): 314, 78 km 255, 6 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 7, 28 km S Valoare(cu TVA): ER 35 MEURO BI A Cu finantare BEI Lungime: Valoare (cu TVA): 151 km 79, 4 MEURO DN 14, Sibiu – Medias – Sighisoara Km 3+500 – km 51+100 Km 57+500 – km 89+400 Constructor: Strabag SA Lungime: 79, 5 km Valoare (cu TVA): 39, 72 M EUR Stadiul actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 3 – km 185+230 – km 222+182 Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRL Valoare: 36, 1 M EUR Lungime: 36, 952 km Stadiul actual: executie DN 73, Largire la 4 benzi intre km 7+000 si km 11+100 si drum de legatura cu DN 73 D Constructor: Genesis & Straco Lungime: 7, 28 km Valoare: 35 M EUR Stadiu actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 1 – km 90+190 – km 132+435 Constructor: Shapir Structures 1991 Valoare: 42, 54 M EUR Lungime: 42, 245 km Stadiul actual: executie DN 6, Alexandria – Craiova Lot 2 –km 132+435 – km 185+230 Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRL Valoare: 41, 30 M EUR Lungime: 52, 8 km Stadiul actual: executie DN 24 / DN 24 B, Limita jud. Galati/Vaslui Crasna – Albita LOT 1 – DN 24, km 51+000 – km 90+000 Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - Tehnostrade Valoare: 22, 56 M EUR Lungime: 39 km Stadiul actual: ordin incepere executie lucrari emis in data de 10. 05. 2011 DN 5, Bucuresti – Adunatii Copaceni Km 7+573 – km 19+220 Constructor: SC ROMSTRADE SA Valoare: 19, 57 M EUR Lungime: 11, 647 km Stadiul actual: executie

VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CU LICITATII IN DERULARE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CU LICITATII IN DERULARE IN PERIOADA SEPT. 2010 – MAI 2011 Varianta de SACUIENI Constructor: Asocierea Grupo Empresarial Magenta SA – Assignia Infrastructuras SA – SC Transmir SRL Lungime: 10, 35 km Valoare (cu TVA): 13, 45 M EUR Stadiul actual: semnare contract Termen executie: 2011 – 2013 Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN 7, km 540 +248) peste CF Arad - Bucuresti Constructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 1, 37 km Valoare (cu TVA): 7, 35 M EUR Stadiul actual: executie Termen executie: 2011 - 2012 Varianta de ocolire CAREI Constructor: IDECON S. A. U. Lungime: 7, 62 km Valoare (cu TVA): 9, 68 M EUR Stadiul actual: semnare contract Termen executie: 2011 – 2013 Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709 B Constructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1, 37 km Valoare (cu TVA): 7, 35 M EUR Stadiul actual: executie Termen executie: 2011 – 2012 VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJE CONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE (sept. 2010 – mai 2011): • Lungime: 48, 5 km • Valoare (cu TVA): 70, 5 MEURO Din care: Cu finantare FEDR Lungime: Valoare (cu TVA): 41, 71 km 50, 5 MEURO Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 6, 79 km Valoare(cu TVA): 20 MEURO Varianta de ocolire CARACAL Constructor: ROMSTRADE Lungime: 10, 35 km Valoare (cu TVA): 13, 45 M EUR Stadiul actual: organizare santier Termen executie: 2011 – 2013 Pod pe DN 54, km 67+774 peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, km 65+950 – km 70+600 Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: 4, 7 km Valoare (cu TVA): 4, 06 M EUR Stadiul actual: contract executie semnat Termen executie: 2011 – 2012, in functie de alocatia bugetara Varianta de ocolire ALEXANDRIA Constructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: 13, 276 km Valoare (cu TVA): 15, 98 M EUR Stadiul actual: organizare santier Termen executie: 2011 – 2013

4. Rezolvarea problemei arieratelor ü Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a 4. Rezolvarea problemei arieratelor ü Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011; ü Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă; ü Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011). ü Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici va fi majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012. 75

5. Restructurarea companiilor de stat ü Implementarea unei strategii cuprinzătoare care să reformeze guvernanţa 5. Restructurarea companiilor de stat ü Implementarea unei strategii cuprinzătoare care să reformeze guvernanţa întreprinderilor de stat; ü Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat; ü Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012. ü Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima SI, în săptămânile următoare se va finaliza procesul pentru aceste societăți. Pentru restul ÎS de la nivelul administrației centrale se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie. ü Pentru rezolvarea problemelor de guvernanţă a ÎS vom elabora (în consultare cu Banca Mondială) şi vom aproba legislaţia prin care se va îmbunătăţi guvernanţa acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii şi se va transfera controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011. 76

6. Vânzarea unor pachete minoritare din participaţiile deţinute de stat la companii ü Petrom, 6. Vânzarea unor pachete minoritare din participaţiile deţinute de stat la companii ü Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz ü Pentru vânzarea unor pachete minoritare la aceste companii: § până la 15 octombrie 2011 vor fi selectaţi prin licitaţie internaţională intermediarii autorizaţi pentru derularea ofertelor publice de vânzare, § până la mijlocul lui 2012 se vor derula şi finaliza ofertele publice de vânzare. 77

7. Proiecte prioritare în regim PPP ü Transport şi infrastructură § Autostrada Comarnic - 7. Proiecte prioritare în regim PPP ü Transport şi infrastructură § Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune § Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km § Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km § Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă § Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km ü Energie § Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti § Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă § Termocentrala de la Doiceşti § Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România) 78

7. Proiecte prioritare în regim PPP (cont. ) ü Mediu şi agricultură § Amenajarea 7. Proiecte prioritare în regim PPP (cont. ) ü Mediu şi agricultură § Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan ü Dezvoltare regională § Proiectul Eco din cartierul Ghencea § Proiectul Esplanada § Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti § Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea ü Sănătate § Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti § Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan" ü Justiţie § Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat. 79

8. Continuarea reformei sistemului de sănătate ü Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de 8. Continuarea reformei sistemului de sănătate ü Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată. ü Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback ü Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea unui sistem în care „banii urmează pacientul”; ü Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil; ü Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. 80