PRONII Istoric — 80 ani controverse privind etiologia

PRONII Istoric - 80 ani controverse privind etiologia bolii scrapie - 1988 Stanley B. Prusiner descoperă prionii - 1992 – descoperită gena care codifică prionii Au fost mai multe ipoteze - 1910 –ipoteza infecţiei cu un protozoar - Ipoteza unui “virus filtrabil” – 1946 – 1500 oi vaccinate cu un extract formolat de ţesut limfoid ovin - Ipoteza bolii ereditare – receptivitatea la transmiterea bolii de 100% la capre, la oi 0 -80 după rasă S. B. Prusiner – ambele ipoteze – infecţioasă/boală genetică Teste biologice pentru infectivitatea prionilor Scrapie reprodusă experimental la diferite animale – prin injecţie de extracte cerebrale de la oi bolnave după o perioadă de incubaţie lungă – şoarecii după 1 an, hamsterii aurii sirieni cu 50% mai receptivi

În creierul de hamster îmbogăţit pentru infecţiozitatea scrapie, Prusiner a descoperit particule în formă de bastonaşe purtătoare de infecţiozitate - Prioni – d-50 nm - ultrastructură neregulată similară amiloizilor, total diferită de structura virusurilor - proteazele le distrug infectivitatea - rezistenţă extremă la UV cu 254 nm care inactivează acizii nucleici Contribuţia geneticii moleculare - Descoperirea genei Pr. Pc şi a mutaţiilor punctiforme din diferiţii codoni Rezistă la agenţi inactivatori ai infecţiozităţii - 1340 C 18 -30 min, unele tulpini scrapie rezistă 90 min - Deşeuri solide – autoclavate 2 ore

Rezistenţa explică transmiterea la vite – epidemia de BSE Calea de transmitere – făina de oase cu resturi de la oile bolnave de scrapie La om – consum de carne infectată chiar prelucrată termic Patogenia - Apariţia Pr. Psc în organism – origine endogenă mutaţii în codonii genei care codifică Pr. P c - origine exogenă Pr. Pc se fixează pe o gamă mai largă de celule dar, leziunile apar acolo unde realizează concentraţii maxime - creier întotdeauna - scrapie - şi măduva spinării + ochi Leziunile - plăci de amiloid - degenerescenţă spongiformă - glioză - pieredere neuroni - în absenţa inflamaţiei şi răspunsuns imun

Simptomatologia – declin subacut sau cronic al funcţiei cognitive – demenţă şi/sau motorii (ataxia) Debut, după 40 -70 ani Diagnostic de laborator - Intravitam – imposibil - Postmortem – examen histopatologic al creierului Concluzie Prionii diferă de toate microorganismele Bolile determinate sunt pseudoinfecţii Utilizăm termenii caracteristici bolilor infecţioase doar pentru că informaţiile provin din protocoale experimentale virologiei.

Prionii Proteine “infecţioase”, lipsite de secvenţe nucleotidice capabile să codifice descendenţii Sunt izomorfe (izomeri) ale unei proteine normale codificată de o genă identică la mai multe specii şi localizată la om pe braţul scurt al cromozomului 20 Proteina prionică normală Pr. Pc este ancorată în membrana externă a celulelor tuturor mamiferelor şi păsărilor, inclusiv la om. Funcţia necunoscută. Izomorfa patogenă Pr. Psc fixată pe membrana celulară determină leziunile din bolile prionice Bolile prionice – ereditare – prin linia germinativă - altele se transmit şi orizontal – intra sau interspecific, asemănător infecţiilor

Boli prionice Animale - Scrapie infecţioasă - Encefalopatia transmisibilă a nurcilor - Encefalopatia spongiformă bovină BSE – boala vacii nebune Umane Kuru Creutzfeld – Jacob (CJD) iatrogenă sporadică familială Sdr. Gerstmann –Straussler – Scheincker (GSS) Insomnia fatală familială Boala Alzheimer infecţioasă necunoscută mutaţie Pr. P c

Boala Kuru – descrisă la populaţia Fore, din Noua Guinee - 1957 -1966 cea mai frecventă cauză de deces la femei - a dispărut după renunţarea la ritualul canibalic de a mânca creierul rudelor moarte Boala Creutzfeld- Jacob - Forma infecţioasă – iatrogenă – transplant de ţesuturi de la donatori infectaţi- cornee, duramater, timpan - intervenţii chirurgicale cu instrumentar contaminat - terapie cu hormoni hipofizari - obiceiuri alimentare evreii din Liban, Israel creier şi ochi de oaie – incidenţă crescută a bolii - Forma ereditară – mutaţie a codonului 178 (aspartat-asparagină)

- Evreii din Libia, Tunisia – mutaţie a codonlui 200 (de la glutamat la lizină) CJD sporadică – necunoscută Sindromul Gerstmann – Straussler- Scheincker - Toate cazurile sunt ereditare cu variaţii ale simptomatologiei în funcţie de codonii mutaţiei - ataxie – mutaţii de la prolină la leucină, 102 şi 105 - demenţă – alanină la valină, 117 Boala Alzheimer - Cunoscută ca ereditară - 198 - substituţia fenilalaninei prin serină - 217 – glutamină prin arginină Insomnia fatală familială - Descrisă la 3 familii italiene cu mutaţii în codon 168

Virusoizii • Molecule unice de acid nucleic (1000 nt), care au nevoie de un virus pentru a se replica (sunt particule virus-like), de unde şi satelitismul.

Viroizii • Mici molecule ARN (200 -400 nt), fără capsidă sau envelopă, asociaţi cu boli ale plantelor • se replică similar virusurilor • genomul codifică sinteza a 70 -80 aa şi este ARN spiralat, circular. • Morfologic: la ME apar ca formaţiuni lineare sau bastonaşe uşor încurbate de 50 nm/2. 5 • Determină boli ale plantelor

Originea lor. • Exista supoziţii privind originea virală, ar fi entităţi virale primitive sau virusuri care au degenerat sau ar avea origine celulară (ar fi gene care au devenit libere sau ar fi rezultatul circularizării unor introni = secvenţe genomice care nu se exprimă fenotipic).