Prezentare soluție optimă de înființarea unei contrapărți centrale

Prezentare soluție optimă de înființarea unei contrapărți centrale în România - Septembrie 2016 -

Aspecte generale Legislație aplicabilă § Regulamentul UE nr. 648/2012 (denumit EMIR) aduce un set amplu de cerințe atât pentru organizarea și resursele financiare, cât și pentru funcționarea contrapărților centrale, care nu au putut fi îndeplinite de cele două case de compensare/contrapărți centrale care funcționau în România: Casa Română de Compensație - membră a grupului Sibex Casa de Compensare București - membră a grupului BVB Până la aplicarea Regulamentului UE nr. 648/2012, în România, existența contrapărții România centrale a fost acoperită sumar și fără cerințe specifice de: de § Legea nr. 297/2004 privind piața de capital § Regulamentul CNVM nr. 13/2005 § “Recommendations for Central Counterparties”, emise de BIS&IOSCO în anul 2004 – 15 recomandări care puteau fi asumate voluntar de contrapărțile centrale (nu există informații publice dacă cele două case de compensare din România și-a asumat aceste recomandări) Autoritatea de Supraveghere Financiară 2

Infrastructura piețelor financiare Conform materialului „Principles for financial market infrastructures” publicat în aprilie 2012 de BIS (Bank for International Settlements) şi IOSCO (International Organization of Securities Commissions) Re. Gis – plăți urgente și de mare valoare Sistemele de plăți SENT– plăți de mică valoare TARGET 2 România – plăți de mare valoare EUR Depozitarii centrali S. C. Depozitarul Central S. A - București S. C. Depozitarul Sibex S. A -Sibiu Instituții care formează infrastructura unei piețe financiare Sistemele care asigură decontarea operațiunilor cu instrumente financiare Sa. FIR – operat de BNR pentru titluri de stat Ro. Clear – operat de Depozitarul Central S. A. pentru valori mobiliare DSClear – operat de Depozitarul Sibex S. A. pentru valori mobiliare Contrapărțile centrale Autoritatea de Supraveghere Financiară Nu există în România Registrele centrale de tranzacții în România Nu există în România 3

Definiții și funcții Din prevederile principale legislației în vigoare* referitoare la definiția Contrapărții Centrale (CCP) rezultă faptul că aceasta se încadrează în următoarele jaloane: ü este o entitate cu personalitate juridică, constituită sub forma unei societăți pe acțiuni; ü se interpune, din punct de vedere juridic, între intermediarii care sunt contrapărți ale contractelor tranzacționate pe mai multe piețe (conform reglementărilor piețelor: Tranzacția bursieră este un contract de vânzarecumpărare pentru instrumente financiare înregistrate în sistemul de tranzacționare al bursei); ü entitatea care este responsabilă cu calcularea poziției nete (casa de compensare), poate să îndeplinească concomitent și rolul de contraparte centrală; ü își asumă riscul de credit al contrapartidei pentru toate tranzacțiile încheiate de instituțiile financiare care sunt compensate prin respectiva CCP. * Conform Legii 297/2004 (art. 157, alin. 4 și alin. 5; art. 159, alin. 1), Legii 253/2004 (art. 2, alin. 1, pct. 3), Regulamentului EMIR (art. 2, pct. 1) Autoritatea de Supraveghere Financiară 4

Funcțiile unei CCP sunt obligatorii: ü pentru toate instrumentele financiare derivate tranzacționate în cadrul piețelor reglementate – conform Legii 297/2004 privind piața de capital; ü pentru anumite instrumente financiare derivate tranzacționate OTC – conform standardelor tehnice emise în baza Regulamentului EMIR. Funcțiile unei CCP sunt utile: Pentru piețele spot: serviciile unei CCP au fost cerute și sunt utilizate de intermediarii care trebuie să gestioneze riscul de credit al contrapartidei, în special pentru piețele în care tranzacțiile sunt anonime, nefiind o obligație legală. De asemenea, Regulamentului UE NR. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 abordează avantajele utilizării CCP prevăzute prin: ü reducerea cerințelor de capital pentru riscul de decontare; ü reducerea cerințelor de capital referitoare la expunerile rezultate din tranzacții compensate prin CCP. Autoritatea de Supraveghere Financiară 5

Rolul Contrapărții Centrale • Calcularea și evidențierea poziției nete (netting & position keeping) pentru următoarele tipuri de operațiuni: a. Tranzacții spot cu instrumente financiare încheiate în cadrul locurilor de tranzacționare sau pe bază bilaterală decontate după principiul DVP (delivery versus payment); b. Tranzacții cu instrumente financiare derivate încheiate în cadrul locurilor de tranzacționare sau în piețe OTC; c. Tranzacții de răscumpărare, cu termen lung de decontare (repo și reverse-repo); d. Operațiuni de dare/luare cu împrumut de titluri/mărfuri (borrowing & lending); e. Operațiuni cu termen lung de decontare (forward, swap); f. Tranzacții de creditare în marjă (buying on margin). Autoritatea de Supraveghere Financiară 6

Rolul Contrapărții Centrale 2. Aplicarea sistemului de compensare multilaterală (multilateral netting) În lipsa unui CCP, expunerile dintre instituțiile financiare sunt gestionate pe bază bilaterală. Schemă realizată de John Kiff și publicată în Raportul privind Stabilitatea Financiară Globală, elaborat în aprilie 2010 sub egida Fondului Monetar Internațional: Autoritatea de Supraveghere Financiară 7

Rolul Contrapărții Centrale 3. Interpunerea între părțile tranzacțiilor prin una din următoarele metode: – Novația subiectivă (novation): părțile încheie un contract inițial (tranzacția sau operațiunea inițială), după care, în urma înregistrării la CCP, acest contract este transformat automat în două contracte, astfel: • într-un contract CCP-ul este vânzător, iar contrapartea sa este cumpărătorul inițial; • în celălalt contract CCP-ul este cumpărător, iar contrapartea sa este vânzătorul inițial. – Oferta deschisă (open offer): părțile convin asupra termenilor în care să se încheie un contract (tranzacție sau operațiune), iar după producerea acordului părților, CCP-ul generează automat două contracte, astfel: • într-un contract CCP-ul este vânzător, iar contrapartea sa este cel care a convenit asupra termenilor în poziția de cumpărător; • în celălalt contract CCP-ul este cumpărător, iar contrapartea sa este cel care a convenit asupra termenilor în poziția de vânzător. Autoritatea de Supraveghere Financiară 8

Rolul Contrapărții Centrale 4. Gestionarea următoarelor riscurilor principale pentru pozițiile nete (risk management): – Riscul operațional – pentru situațiile în care există posibilitatea producerii de pierderi rezultând din procese interne inadecvate, activitățile angajaților, funcționarea sistemelor sau evenimente externe ori pierderi cauzate de litigii datorate încălcărilor legii, standardelor etice sau a obligațiilor contractuale; – Riscul de credit – pentru pozițiile creditoare ale CCP-ului în relația cu participanții la piața financiară; – Riscul de lichiditate – pentru gestionarea transformării eficiente și sigure a colateralului în lichiditățile necesare finalizării decontării; – Riscul de piață – pentru situațiile în care CCP-ul înregistrează, temporar, poziții în situația de default a uneia dintre contrapărți; – Riscul legal – pentru situațiile în care legislația în care operează un CCP nu asigură suportul legal pentru îndeplinirea completă a funcțiilor sau pentru situațiile în care legislația suferă modificări care pot să altereze activitatea unui CCP. 5. Gestionarea colateralului și a fondurilor de garantare (colateral management) Autoritatea de Supraveghere Financiară 9

Efectele activității unei Contrapărți Centrale asupra sistemului financiar 1. Reducerea riscului sistemic prin diminuarea riscului de contagiune și a riscului de propagare, însoțită de concentrarea riscului de credit al contrapartidei; 2. Eficientizarea mecanismului de constituire și gestionare a colateralului; 3. Creșterea siguranței și a transparenței, în special pentru tranzacțiile OTC care sunt compensate prin CCP; 4. Diminuarea riscului de credit al contrapartidei; 5. Creșterea standardelor minime în activitatea de gestionare a riscurilor; 6. Reducerea cerințelor minime de capital pentru instituțiile financiare (doar în condițiile în care CCP-ul îndeplinește condițiile pentru „qualifying CCP” – toate contrapărțile centrale autorizate conform EMIR îndeplinesc această condiție); 7. Creșterea costurilor de tranzacționare cu cele percepute de CCP; 8. Reducerea semnificativă a operațiunilor de back-office și a volumului decontărilor. Autoritatea de Supraveghere Financiară 10

Consecințele absenței unei Contrapărți Centrale 1. 2. 3. 4. 5. 6. Absența unei instituții din cadrul infrastructurii pieței financiare din România, determinând: – reducerea capacității de gestionare a stabilității sistemului financiar; – înrăutățirea punctajului pentru evaluarea de către BNR și ASF a aplicării prevederilor “Principles for financial market infrastructures” elaborate și publicate de Bank for International Settlements & IOSCO. Imposibilitatea accesării pieței financiare românești de către marile bănci și firme de investiții care condiționează tranzacționarea de instrumente financiare românești de existența contrapărții centrale pentru gestionarea riscului de credit al contrapartidei; Posibilitatea migrării instrumentelor financiare românești pe alte piețe (direct, prin dublă listare ori listare internațională, sau indirect, prin instrumente de tipul „global depositary receipts”); Reducerea intrărilor de capital ca urmare a reducerii investițiilor străine de portofoliu, lipsa CCP fiind asociată unor riscuri mari aferente tranzacționării cu contrapărți din România; Menținerea, pe termen lung, a unei lichidități reduse a pieței de capital din România și, pe cale de consecință, rămânerea în categoria piețelor de frontieră; Absența instrumentelor standardizate pentru gestionarea următoarelor riscuri de poziție (de piață): – Riscul de portofoliu (valoarea instrumentelor financiare în portofoliile investitorilor la data de 30 iunie 2016 a fost de 42. 382 mil. lei); – Riscul valutar (în special pentru fondurile de pensii care pot utiliza exclusiv derivatele tranzacționate în cadrul piețelor reglementate); – Riscul de dobândă; – Riscul de marfă (în special pentru materii prime de tipul energiei și a grâului de panificație). Autoritatea de Supraveghere Financiară 11

Cerințe care trebuie îndeplinite de un CCP (1) I. Cerințe în relația cu autoritățile competente, pentru obținerea și menținerea autorizației de funcționare Cerințe de capital Cerințe organizatorice 1. Cerințe de capital -minim de 7, 5 mil. EUR sau suma următoarelor componente: o cerințe pentru lichidarea sau restructurarea activității o cerințe pentru riscurile operaționale sau juridice o cerințe pentru riscurile de credit, de contraparte sau de piață o cerințe pentru riscul comercial • Personalul de conducere și consiliul de administrație 2. Pragul de notificare de 10% peste cerința de capital inițial minim 3. Contribuția CCP la schema de garantare de minim 1, 875 mil. EUR (skin in the game) Reguli de conduită • Condiții de participare pentru membrii compensatori • Comitetul de risc • Transparență • Acționarii care dețin o participație calificată • Evidență, segregare și • Evaluarea acționarilor care doresc să dețină sau dețin participații de 10%, 20%, 30% sau 50% • Conflictul de interese • Continuitatea activității • Externalizarea unor funcții operaționale, servicii sau activități Autoritatea de Supraveghere Financiară • Administrarea expunerilor • Cerințele de marjă • Fondul de garantare • Evidența datelor • Informarea autorităților competente Cerințe prudențiale portabilitate • Alte resurse financiare aflate la dispoziția CCP • Controlul riscului de lichiditate • Ordinea utilizării resurselor în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată • Politica de investiții • Proceduri în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată Acorduri de interoperabilitate • Încheierea acordului de interoperabilitate • Aprobarea acordurilor de interoperabilitate • Gestionarea riscului în cadrul unui acord de interoperabilitate • Furnizarea de marje între CCP-uri • Examinarea modelelor, teste de rezistență și testări ex post (back testing) • Decontarea 12

Cerințe care trebuie îndeplinite de un CCP (2) II. Cerințe în relația cu participanții la sistem, pentru avea un business consistent și eficient Principalele cerințe ü să ofere toate operațiunile posibile a se derula prin intermediul respectivului CCP; ü să fie qualifying CCP, respectiv să fie autorizat și să respecte cerințele EMIR; ü să respecte normele juridice referitoare la constituirea, evaluarea, înlocuirea, executarea sau restituirea colateralului; ü să respecte normele juridice referitoare la finalizarea decontărilor; ü să respecte normele juridice specifice referitoare la anumite operațiuni (ex: art. 15 din Regulamentul UE nr. 236/2012 referitoare la vânzările în lipsă); ü să-și îndeplinească întocmai și la timp a obligațiile asumate în cadrul contractelor încheiate cu participanții; ü să utilizeze tehnologie fiabilă, robustă și performantă pentru activitățile de “position keeping” și de “risk management”. Autoritatea de Supraveghere Financiară 13

Soluția optimă privind autorizarea Contrapărții Centrale conform EMIR (1) 1. Înființarea unei entități românești noi care să nu se suprapună peste cea de depozitar central, instituție de credit sau registru central al tranzacțiilor și care să evite restricțiile actuale legate de structura acționariatului și de mecanisme deficitare din perspectiva serviciilor prestate și a instrumentelor de management al riscului. 2. Structura acționariatului să fie formată din acționari care să poată susține financiar activitatea viitoare a CCP, din care: § Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice (mecanism întâlnit în Polonia și Croația); § BVB (împreună cu entitățile din grup) – cu aport format din fondurile pe care le are deja la dispoziție; § Sibex (împreună cu entitățile din grup) – cu aport format din fondurile rezultate din retragerea participațiilor de la CRC și Depozitarul Sibex; § Alte entități sau grupuri financiare implicate în operațiuni de tranzacționare sau post tranzacționare – pe baza unor criterii de eligibilitate care să permită selectarea potențialilor acționari în funcție de obiectivele CCP (extindere operațională, aport de tehnologie). Exemple de astfel de entități ar putea fi London Stock Exchange Group, Deutsche Borse Group, Nasdaq OMX ș. a. Totodată, ar trebui explorată și aplicată posibilitatea deținerii calității de acționar al CCP de către partea BERD, IFC și a altor instituții internaționale. Autoritatea de Supraveghere Financiară 14

Soluția optimă privind autorizarea Contrapărții Centrale conform EMIR (2) 3. În prima etapă, ar trebui să-și asume rolul de contraparte centrală pentru următoarele servicii: • Tranzacții cu derivate efectuate în cadrul piețelor reglementate, precum și tranzacții extrabursiere (OTC derivatives – contracte swap, options și tranzacții cu termen lung de decontare: repo ori reverse repo); • Tranzacții spot cu valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), precum și titluri de stat; • Tranzacții cu derivate pe acțiuni românești decontate cash sau prin livrare fizică (single stock futures și stock options); • Tranzacții în marjă cu valori mobiliare (cumpărări în marjă și împrumuturi de valori mobiliare). • Mecanismul de risk management • să utilizeze tehnologii deja confirmate și testate că sunt viabile conform EMIR, iar instrumentele și tehnicile de risk management să utilizeze expunerile pe baza portofoliului de poziții recunoscute pe plan internațional (cum ar fi Standard Portfolio Analysis of Risk). • Colateralul acceptat de CCP • să fie și din: moneda națională (leu), titluri și obligațiuni de stat, obligațiuni municipale și corporative, acțiuni lichide emise de entități românești. Autoritatea de Supraveghere Financiară 15

Soluția optimă privind autorizarea Contrapărții Centrale conform EMIR (3) 6. Depozitarea colateralului cash, precum și decontarea tranzacțiilor • să fie în banii BNR, iar colateralul sub formă de instrumente financiare să fie în conturi deschise de CCP direct la depozitarii centrali 7. Fondul de garantare al CCP • să fie format din contribuții proporționale cu expunerile membrilor compensatori • Structura participanților • să fie formată atât din membri compensatori generali, cât și membri compensatori individuali 9. Echipa de proiect • să fie formată din factori de decizie din partea grupurilor BVB, Sibex și/sau a altor entități care se implică în construcția CCP 10. Cheltuielile CCP • să fie suportate în pondere mai mică din tranzacțiile încheiate pe piețele reglementate și în pondere majoritară din operațiuni OTC, tranzacții în marjă și din plasamentele cu colateralul primit 11. Termen de depunere a documentației – Termenul optimist pentru depunerea documentației nu poate să fie mai apropiat de trimestrul I 2017 Autoritatea de Supraveghere Financiară 16

Varianta alternativă, temporară, la soluția optimă privind autorizarea Contrapărții Centrale conform EMIR ü Utilizarea unui CCP din alt stat membru (eventual utilizarea soluției propusă de BERD pentru un CCP regional): adoptată de Irlanda, prin acceptarea Eurex Clearing AG să acționeze în calitate de contraparte centrală pentru Irish Stock Exchange. Avantaje • Intermediarii străini, care sunt deja membrii la respectivul CCP, pot să-și asume expuneri, cu eforturi minime, în operațiuni cu intermediarii sau pe piețele din România • Majoritatea CCP-urilor care pot să ofere servicii în altă țară au expertiză și mecanisme avansate de risc management pentru o gamă diversificată de operațiuni și instrumente • Soluția este deja utilizată de Sibex- Sibiu Stock Exchange și aprobată de adunarea generală a acționarilor Bursei de Valori București Dezavanaje • dificultăți în gestionarea prudențială a riscurilor și a stabilității sistemului financiar românesc • dificultăți în privința acceptării colateralului domestic • colateralul utilizat de un CCP extern este prohibitiv pentru majoritatea instituțiilor financiare din România, iar achiziționarea acestuia presupune finanțarea directă a statelor ori a emitenților privați nerezidenți • posibile dificultăți ale unui CCP extern pentru a se conecta la sistemul de plăți în lei, pentru decontarea în banii băncii centrale • un CCP extern nu este sub supravegherea ASF sau BNR • autorizarea extinderii serviciilor de CCP pentru instrumentele din România poate fi un proces care să ia un timp considerabil • dimensiunea redusă a pieței din Romania poate să determine un interes și profitabilitate diminuată a acestui demers • foarte puțini intermediari din România pot să îndeplinească cerințele de capital și capacitățile operaționale • scăderea valorii tranzacțiilor determinată de reducerii activității intermediarilor și de creșterea costurilor de tranzacționare (a se vedea experiența Sibex) • costul pentru a deveni membru compensator indirect va fi mare Autoritatea de Supraveghere Financiară 17

Situația implicării statului în acționariatul unei Contrapărți Centrale ü În UE sunt autorizate, conform EMIR, 19 CCP în 13 țări; ü În Europa Centrală și de Sud-Est funcționează CCP-uri în Austria, Grecia, Ungaria și Polonia; ü În urma analizării structurii acționariatului CCP din Marea Britanie, Germania, Austria, Italia, Ungaria, Polonia și Croația s-a ajuns la concluziile următoare: Ø La toate CCP-urile bursele de valori au dețineri consistente; Ø La CCP-urile din Europa Centrală, statul are dețineri directe (66% în Polonia, 90% în Croația și 53, 33% în Ungaria). ü O serie de CCP din UE beneficiază direct sau indirect de participarea statului: Ø EUROPEAN CENTRAL COUNTERPARTY N. V. este deținută indirect, în proporție de 25%, de statul olandez prin NLFI (care este acționar la ABN AMRO Group NV); Ø Nasdaq OMX este controlată de guvernul din Dubai, KDPW_CCP este deținut indirect in proporție de 67% de statul polonez; Ø KELER CCP este deținut indirect în proporție de 53% de statul ungar. ü Băncile centrale participă în acționariatul CCP în Polonia și Ungaria; ü În Polonia, Depozitarul Central Polonez (DCKDPW) și contrapartea centrală (KDPW_CCP) sunt deținute în proporții egale (33, 3%) de către Bursa Varșovia, Banca Națională a Poloniei și Trezoreria Statului Polonez. Autoritatea de Supraveghere Financiară 18

Istoric al activității grupului de lucru Nume: Proiect CCP Debut: Septembrie 2015 Scop: Implicarea Autorității în demersurile privind înființarea unui CCP care să ofere servicii de compensare pentru toate piețele și instrumentele din România și care să respecte cerințele prevăzute de EMIR Grup de lucru format din: reprezentanți ai Bursei de Valori București, Depozitarului Central, SIBEX, Depozitarul SIBEX, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, Am. Cham, Asociația Brokerilor și reprezentanți ai SSIF-urilor care nu sunt membre ale Asociației Brokerilor Întâlnirile au avut loc astfel: Ø 19. 10. 2015 -> prima întâlnire la sediul ASF (au fost prezentate principalele aspecte privind constituirea CCP); Ø 04. 12. 2015 -> la sediul ASF (stabilire plan de acțiune pentru constituirea CCP); Ø 22. 01. 2016 -> la sediul ASF (grup de lucru restrâns pentru redactarea unui plan de afaceri - stabilirestructură detaliată pe capitole și contribuția părților implicate in proiect); Ø 07. 03. 2016 -> la sediul ASF (Reprezentanții ASF in grupul de lucru au reiterat necesitatea transmiterii contribuțiilor aferente fiecărui participant pentru realizarea planului de afaceri); Ø 10. 03. 2016 și 15. 03. 2016 -> ASF a solicitat membrilor grupului prin e-mail transmiterea contribuției la planul de afaceri. Aceasta solicitare electronica a fost reiterată în data de 25 martie 2016. Contribuțiile primite au fost doar din partea grupului Sibex. Ø 21. 07. 2016 -> analizare stadiu Proiect CCP, în contextul în care intenția BVB este aceea de a se îndrepta către o soluție de Contraparte Centrala externa (BVB a renunțat la implicarea activă în cadrul grupului de lucru constituit la inițiativa ASF). N. B. : În data de 26. 04. 2016, in cadrul Adunării Generale a Acționarilor BVB s-a aprobat de principiu implementarea soluției de contraparte centrala externă pentru piețele administrate de BVB. Autoritatea de Supraveghere Financiară 19

Concluziile grupului de lucru ASF- pe marginea „Proiectului CCP” Ø Întâlnirile de lucru cu reprezentanții pieței desemnați pentru elaborarea planului de afaceri nu au mai avut loc din luna martie 2016. Ø Întâlnirile vor fi reluate în funcție de disponibilitatea Bursei de Valori București de a relua implicarea activă în Proiect (având in vedere rolul central pe care grupul BVB ar trebui să-l îndeplinească în cadrul proiectului de înființare a unui CCP național). Autoritatea de Supraveghere Financiară 20

Direcții de acțiune și pașii următori Direcții de acțiune în perioada următoare: Ø Asumarea de către ASF și MFP a unui rol activ în proiectul privind construcția unui CCP național; Ø Elaborarea de către MFP unui proiect de lege prin care ASF să contribuie din excedentul financiar pe care îl are, la capitalul CCP, prin Ministerul de Finanţe, care va fi acţionarul acestei instituții de infrastructură a pieței financiare românești; Ø Valoarea excedentului ASF alocat pentru capitalizarea inițială a CCP să fie de 3 - 4 milioane Euro; Ø Explorarea modalităților de implicare a BNR, într-o fază cât mai apropiată de inițierea proiectului; Ø Cooptarea ulterioară în structura acționariatului a unor instituții naționale și internaționale cum ar fi BERD, BVB și Sibex, în funcție de disponibilitatea acestora; Ø CCP se înfiinţează în Romania, dar, după ce va începe să functioneze, să își poată oferi serviciile și pentru alte piețe din regiune; Ø Inițiatorii (ASF și MFP) vor contribui cu know-how si personal specializat la viitorul CCP. Pașii următori: Ø ASF, împreună cu MFP, vor propune un plan de acţiune pentru înființarea unui CCP național. Autoritatea de Supraveghere Financiară 21