MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ECONOMIE CATEDRA„TURISM” TURISMUL RURAL IN REPUBLICA MOLDOVA ELABORAT: STUDENTA ANUL I, GR. VII SPECIALITATEA „TURISM” SANDULEAC OLGA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: COŞCIUG CRISTINA CONFIRENŢIAR UNIVERSITAR

ACTUALITATEA TEMEI Turismul rural in RM la momentul actual prezinta: un venit suplementar; noi locuri de munca; dezvoltarea cocio-culturala a spaţiul rural.

SCOPUL De a analiza problemele existente în domeniul dezvoltarii turismului rural în RM şi de arăta căi de dezvoltare a acestuia la noi in ţară.

OBIECTIVELE: De a analiza literatura la tema dată; De a argumenta necesetatea dezvoltării rapide a turismului rural; De a arăta lacunele în dezvoltarea turismului rural; De a cerceta ce avem în domeniul dat; De a propune căi a dezvoltare a turismului rural.

METODE DE CERCETARE Analiza Deducţia Inducţia Comparativa

NIVELUL CERCETARII STIINTIFICE Florea S. Potentialul turistic a RM. Chisinau: Labirint, 2005. – 352 p. Glavan V. , Platon N. , Rusu V. Managmentul turismului rural in RM: probleme, realităţi si perspective. Chişinău: S. n. , 2004. – 144 Coşciug C. Covali S. Rolul transportului aerian al republicii Moldova în organizarea deplasărilor turistice internaţionale // Materialele conferinte Internationale 24 -25 martie 2011. Chisinau: Evrica, 2011. – 456 p.

STRUCTURA CERCETĂRII I. Spaţiul rural ca baza dezvoltării turismului in RM II. Rolul potenţialului existent a RM in dezvoltarea turismului naţional III. Problemele dezvoltării turismului rural în RM IV. Perspectivele dezvoltării turismului rural a ţării.

I. SPAŢIUL RURAL CA BAZA DEZVOLTARII TURISMULUI IN RM Nr Argumente pentru dezvoltare turismului rural in RM 1. Formarea unei noi culturi de odihnă. 2. Tendinta perceperii unui nou remediu de tratament. 3. Tendinta de segmentare a concediului.

SWOT ANALIZA TURISMULUI RURAL IN RM Puncte tari Puncte slabe -resurse naturale; -pastarea patrimoniului cultural traditional; Oportunitati -infrastructura; -slaba promovare a tarii; -includerea in ofetele unor agentii turistice; -tendinte de dezvoltare. -concurenta; -stagnarea dezvoltarii economice. Ameninţari

APORTUL TURISMULUI RURAL IN DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A SATULUI Nr. Aportul turismului rural in dezvoltarea socio-economică a satului 1. Dezvoltarea agriculturii 2. Dezvoltarea socio-economica a mediului rural 3. Suport pentru noi afaceri 4. Noi locuri de munca 5. Încurajarea activităţilor tradiţionale locale 6. Cresterea veniturilor locuitorilor

SATUL VALENI (TURISMUL RURAL)

II. ROLUL POTENŢIALULUI EXISTENT ÎN RM IN DEZVOLTAREA TURISMULUI NAŢIONAL Instituţiile care pregătesc specialişti în domeniu Resurse turistice de mare valoare Potenţialul etnografic bogat Simbiozul potenţialului etnografic si industrial Festivaluri naţionale si internaţionale.

STATISTICA CELOR MAI VIZITATE DESTINAŢII TURISTICE DIN CADRUL ZONELOR PROPUSE DE CATRE PROGRAM NAŢIONAL “DRUMUL VINULUI”

III. PROBLEMELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL IN RM 1)legislaţia; 2) infrastructura slab dezvoltată; 3) poziționarea necorespunzătoare a produsului turismului rural. 4)politica neorganizată a preţurilor.

COSTUL COMPARATIV AL BILETELOR DE AVION Chișinău-Viena-Londra-Frankfurt-Munchen București-Viena-Londra-Frankfurt-Munchen Odesa-Viena-Londra-Frankfurt-Munchen

PREŢURILE MEDII LA PENSIUNELE TURISMULUI RURAL Nr. Denumirea Localizarea Preţul Sgl BB euro 1. La Hanul lui Sat. Lalova , r. Rezina Rural tourist complex Hanganu 25 euro 2. Butuceni Sat. Butuceni, r. Orhei 49 euro 3. Casa din Luncă Sat. Trebujeni, r. Orhei 45 euro

PREŢURILE MEDII LA PENSIUNELE TURISMULUI RURAL IN DIFERITE TĂRI A LUMII RM BB p/p Austria 35 16 Italia 25 Rural tourist complex Romania 30

OFERTELE COMPLEXELOR TUR RURALE A EUROPEI Nr. Țara Oferta Italia Lupta gladiatorilor 2. Elvetia Colectarea pietrelor semipretioase 3. Australia Dejunul cu rechinii 4. Republica Moldova Fîno terapia 1.

IV. Perspectivele dezvoltării turismului rural a ţării Cum ne încadrăm? Utilizarea: potentialului etnografic; poziţia geografică favorabilă a satului; arsenalului agricol; amenajarea corespunzătoare; îmbunătăţirea infrastructurii.

COMPLEXUL RURAL COSTEŞTI

Mulţumesc pentru atenţie !

II Clasificarea tipurilor de turism rural in Republica Moldova Turismul la vila rurală – o formă specifică a turismului practicat in mai multe state inclusiv şi R. M. acesta este o îmbinare a turismului rural cu cel agrar, gazdă fiind vila situată in afara localităţilor, in apropierea lor ca exemplu vila , , Albasadorf , , Turismul agrar ( agroturismul)- este o formă a turismului ecologic si rural ce prevede găzduirea turiştilor la ferme, în gospodării individuale ţăraneşti mai mici în care principala ocupaţie a gazdelor trebuie sa fie agricultura ecologică si alimentarea turiştilor cu produse pur ecologice. În ţara noastră această formă de turism a căpătat o amploare in anii 1970 -1980 cînd pentru turiştii străini se organizau excursii la culesul strugurilor.

Turismul pe Ruta Vinului - este una din priorităţile principale pe larg recunoscute in R. M. este specializarea republicii in viticultura si producerea vinurilor, acesta include vizitarea diferitor întreprinderi vitivinicole unde turiştii au prioritatea degusta si cumpăra vinuri chiar din vinoteci. Cele mai mari întreprinderi vinicole din R. M. sunt Cricova si Mileştii Mici iar cea mai veche este Cojuşna. Turismul rural în localităţile cu valori artizanale-este o forma a turismului rural unde turiştii pot vedea si procura diferite mostre de artizanat confecţionate de meşterii populari. Această formă de turism a suferit o degradare evidentă si masivă influenţată de procesele urbanizării, ateizării populaţiei, înstrăinării neamului, într-un şir de localităţi rurale şi urbane din republică unele tradiţii ale artizanatului s-au mai păstrat. Principalele genuri de artizanat înregistrate in republica sînt: Prelucrarea artistică a lemnului; împletitul in lozie; împletitul cu fibre vegetale; broderie, croşetat, tricotare; ţesutul covoarelor; prelucrarea pietrei; prelucrarea tinichelei; prelucrarea metalelor; prelucrarea mieilor; confecţionarea obiectelor de ceramică;

Turismul rural in complexe mănăstireşti - o atractivitate deosebită în R. M. o au cele 33 de obiective mănăstireşti care sunt situate in 2 regiuni: cea nistriană si cea centală a Codrilor. Turismul rural in localităţi cu vestigii de arhitectura populara-un interes sporit ar prezenta turiştilor localităţile rurale in care s-au mai păstrat construcţii edificate cu folosirea elementelor de arhitectură autohtonă populară din cele mai diverse materiale, îndeosebi din piatra bruta, prelucrata de către meşterii locali. Astfel de construcţii pot fi găsite in R. M. intr-un număr limitat dar ele prezintă un interes pentru a cunoaşte trecutul satelor noastre.

III Una din tendinţele dezvoltării industriei turismului este întoarcerea către natura, manifestata deja in toate ţările in care actuala civilizaţie postindustrială a creat nevoia de retragere din metropola (pentru cîteva zile). Iar pentru imensul potenţial turistic al ţării noastre, turismul rural este una dintre cele mai atractive oferte turistice, şi aceasta dintr-o perspectivă multiplă : pe de o parte, a turistului, care va solicita din ce în ce mai intens acest tip de serviciu turistic; pe de altă parte , a locuitorilor satelor, care îsi vor folosi întreaga energie şi pricepere, pentru a se integra în ceea ce va deveni. Astfel turismul rural contribuie la viaţa economică a satului prin: Posibilitatea realizării unei politici de dezvoltare a acestuia pe termen lung, in strînsă legătură cu alte politici sectoriale: agricultura, infrastructura, protecţia mediului; Posibilitatea deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de muncă şi care să determine o noua dezvoltare in plan local si regional; încurajarea activităţilor tradiţionale locale, cu precădere artizanatul, dar şi cele care pot determina dezvoltarea unui comerţ specific si crearea noilor locuri de muncă; Creşterea veniturilor locuitorilor din aşezările rurale generate prin valorificarea resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turiştilor sau vînzarea către acestea si potenţialul turistic existent ( pentru agrement, excursii); Factor dinamizator pentru al procesului de creştere a calităţii vieţii in mediul rural.

Căi de promovare: investirea in infrastructura turistică; întărirea imaginii prin procurarea de material promoţional: foto si video; revizuirea politicii si crearea unei strategii privind structura si administraţia în tursim; reanalizarea legislaţiei existente, a cadrului şi instrumentelor legale; micşorarea preturilor la serviciile propuse ; dezvoltarea produsului turistic ; realizarea unor programe intensive pentru personalul coordanator ; pregatirea cadrelor de munca calificate.

Multumesc pentru atentie!!!