LEZIUNI CELULARE Procese adaptiv-compensatorii Regenerarea Celula trebuie

LEZIUNI CELULARE Procese adaptiv-compensatorii. Regenerarea

Celula trebuie să se adapteze la modificările mediului Adaptarea fiziologică de obicei reprezintă răspunsul celular la stimuli fiziologici (hormoni sau substanţe chimice endogene)

Răspunsul celular la leziune • Adaptarea (reversibilă): - Edem celular - Hipertrofia, Hiperplasia, Atrofia, metaplasia si displasia - Acumulări celulare - hialin, lipide, etc. • Necroza (ireversibile): - Coagulativă–Infarct - Colicvatica-Creier, absces - Caseoasă-Tuberculoză - Gangrena - Lipidică (pancreas)

Adaptarea Schimbari ale celulelor ca urmare a stimulării prelungite sau a afecţiunilor cronice - Atrofie - Hipertrofie / Hiperplazie - Metaplazie - Displazie - Acumulări intracelulare

Adaptarea patologică: - poate avea mecanism analogic adaptării fiziologice, care asigură supravieţuirea celulei în mediul creat. - este o stare intermediară dintre celula normală şi cea lezată.

Leziuni celulare reversibile şi ireversibile

atrofia

Atrofia Micşorarea masei organelor, tesuturi sau celulelor, dobandita postnatal. Atrofia simpla: micşorarea dimensiunilor cu pastrarea structurii histologice. Evolutiea progresiva duce la disparitia rezervelor metabolismului din celule, tesuturi, organe cu micşorarea numarului organitelor citoplasmatice, care duce la micşorarea numarului celulelor din tesuturi, organe. Diagnosticul diferential ia in discutie: 1) involutia fiziologica: a) in graviditate fibra musculara neteda uterina are 200 m; post partum, fibra musculara uterina = 20 m. b) timus inlocuit la pubertate prin tesutul conjunctiv lax; arcuri branhiale, coada dorsala, dispar la embrion. 2) Senescenta : micsorarea facturii si structurii elementelor mature ce duce la altor mai mici sau disparitia lor completa, in cadrul incetinirii graduale a proceselor metabolice: micsorarea in greutate a tesuturilor, organelor.

Atrofia patologică: Atrofia musculara din lipsa de folosire (pansament ghipsat) Denervarea muschilor scheletali Lipsa de hormoni trofici (atrofie de tiroidă, adrenale, gonade, dupa rezecţia hipofizei) Ischemia (atrofie renala sau cerebrala) Malnutriţia (deficitul de proteine/energie cauzeaza marasm-atrofia muschilor scheletali si organelor parenchimatoase) Compresiunea

Atrofia patologică

Varietăţi de atrofie: Atrofia Neurotică in cadrul bolilor cu leziuni predominant distructive in tesutul nervos: a) poliomielita (paralizie spinala infantila) cu liza corpusculilor Nissl (cromatoliza descrisa de Gh. Marinescu) si neuronofagiea neuroni din coarnele anterioare ale maduvei spinarii; muschii striati nu mai primesc incitatii motorii conduce in timp la Atrofie musculara si a scheletului. b) miopatii (Ch. Foix si I. T. Niculescu, 1924) cu leziuni ale neuronilor vegetativi din nevrax.

Atrofie neurohormonala: a. A. Generala: casexie - hipofizara (boala Simmonds) cu emaciere extrema externa: pielea pare lipsita de schelet; b. A. Sistemica: distrofie adipozogenitala sau sindromul Babrinski-Frölich: A. organelor genitale interne, externe, a caracterelor secundare ( pilozitatea de pe fata, pubiana) asociata de cresterea cantitatii de tesut adipos. c. A. prin radiatii: ionizante, raze X, radioizotopi, energie atomica, determina atrofii mai ales in tesutul hematopoetic, glandele genitale, in general celule tinere pe cale de multiplicare.

Atrofie de inactivitate prezenta in: - A. musculara si osteoarticulara: imobilizare prin aparat gipsat; - A. marginii alveolare dupa caderea dintilor; - A. tubilor renali dupa obliterarea glomerurilor in ateroscleroza (ASC) renala. - A. colecistul prin obstructie totala datorita unui calcul inclavat in cistic

Atrofie prin inaniţie Apare fie prin alimentie insuficienta cantitativ, fie prin lipsa de alimentatie cu valoare plastica-proteica, cat si prin carenta de polivitamine: gastroenterita cronica (tranzit prea rapid), steatoree (pentru lipovitamine) in cadrul malabsorbtiei. Creierul, oasele sunt bine pastrate spre deosebire de involutia senila; aparatul digestiv se atrofiaza datorita inactivitatii. Tesutul gastric se micsoreaza cu 9095%, muschii striati - cu 45 -50%, splina - cu 40 -50%; ficatul - cu 30 -45%; cordul - cu 20 -25%, creierul - cu 5 -10%.

Atrofie ischemică Insuficienta lent progresiva a circulatiei arteriale din ASC datorita ingrosarii neregulate a peretilor arteriali; Micsorarea DC contribuie la aparitia Atrofiei progresive a elementelor celulare diferentiate din cortex (cel. piramidale), cord (miofibrile), rinichi (corticala) care sunt inlocuite treptat de scleroza.

Caşexia Este atrofia mascata, in stadiul extrem, asociata cu scaderea masiva a aportului alimentar, cu autointoxicatii prin boli cronice letale (cancere, boli SNC, boli endocrine, boli digestive, intoxicatii) fiind independenta de varsta si ireversibila. Macroscopic, forma organelor este pastrata: marginile sunt ascutite proeminentele mai sterse, turtite, culoarea este modificata (scade cantitatea de sange)

Atrofie bruna Este caracterizata prin depunerea de pigment de uzura (lipofuscina) in involutii senile, denutritie simpla sau boli cronice. Macroscopic - organele sunt atrofiate, de nuanta cafenie cu cat contin mai putin sange. Microscopic - lipofuscina se depune mai ales in neuroni (chiar de la o varsta nu prea mare); in miocard (central, la capetele nucleilor in zona de sarcoplasma fara miofibile); in hepatocite (in jurul nucleilor).

Normala Atrofie

Atrofie cerebrală

Hipertrofia

Hipertrofia 1. Fiziologică - Hormonală gl. mamară/uter în sarcină) - Compensatorie (ficatul în hepatectomie parţială) 2. Patologică Stimulare hormonală excesivă - Endometriul în iperplazie estrogenică - Hiperplazia benignă de prostată - Excesul de ţesut conjunctiv la regenerarea plăgilor

Tipuri de hipertrofie: Fisiologică: creşterea fiziologică în dimensiuni a uterului pe parcursul sarcinii implică atât hipertrofia cât şi hiperplazia, care sunt stimulate de nivelul crescut de estrogeni.

Normal uterus Gravid uterus

Hipertrofii modificare cantitativa cu o marire a diametrului si a greutatii cu pastrarea structurii histologice de baza pe seama unui spor de activitate in legatura cu incitatii neurotrofice. Hipertrofii cardiace a. trecere de limitele normale: “sportherz” sau cordul sportivilor: defineste cresterea intregului cord disproportionat in raport cu musculatura si dezvoltarea corporala. Macroscopic, consistenta este crescuta, coloratia este normala vascularizata, este normala: pe sectiunea miocardului este ingrosat. Microscopic fibrele miocardice sunt mai mari, cu mai multa citoplasma axiala; lipsesc leziunile calitative. b. segmentare: in toate miocardiopatiile valculare. Ex. : stenoza aortica: micardul ventricular stang se contracta cu forta mai mare; aspectul este de cord aortic cu hipertrofie de ventricul stang si cresterea diametrului baza-varf.

Normal Hipertrofiata si dilatata

Hipertrofia ventricolului stâng

Hipertrofia Patologică creşterea sarcinii, stimulare hormonală, stimularea factorilor de creştere hipertrofie patologică: generalizată (→ gigantism ; acromegalia ); localizată : – cardiacă : suprasolicitarea funcţiei ( stenoză); concentrică ( creşte masa musculară cu scăderea capacităţii ventriculare – ex. în stenoza aortică , HTA ); excentrică ( dilatativă)( nu este evidentă ca în cea concentrică , dar creşte cavitatea ventriculară ; ex în insuficienţa mitrală sau aortică , când creşte volumul de la sf. diastolei ); globală ( cordul în totalitate ); segmentară ( anumită parte – ventricululu stg sau dr ); – vezica urinară : adenom de prostată ; – gastrică(hipertrofia musuclaturii stomacului) : stenoză pilorică ;

Hipertrofia compensatorie Este caracteristica organelor pare (ex: rinichi, lobectomia pulmonară)

Hipertrofie miocardică si hiperplazie de endometru / prostată

Hiperplazia Creşterea cantităţii celulelor în ţesuturi sau organe urmată de mărirea volumului acestora hiperplazie fiziologică localizată : fibrele miometriale în timpul sarcinii ; glanda mamară în timpul lactaţiei ; hiperplazie patologică : a glandelor chistice ovariene ( lăsat netratat duc la cancer ) (leziune preneoplazică); verucile ; hiperplazie compensatorie : ficatul are cea mai mare putere de regenerare din organism ;

Hiperplazia fiziologica • Dezvoltarea uterului in sarcina • Hiperplazia maduvei eritroide la altitudine • Asocierea hipertrofie+hiperplazie frecvent • Ingrosarea V. U. Obstruata • Dezvoltarea uterului in sarcina

Corelaţia dintre hipertrofie şi hiperplazie În pofida faptului că sunt două procese distinct diferite, deseori sunt concomitente şi sunt potenţate de aceleaşi mecanisme

Normal Hiperplastic

Metaplazia Este înlocuirea unui ţesut cu structură şi funcţie normală cu un alt tip de ţesut cu structură şi funcţie normală , anormală fiind localizarea. interesează structurile epiteliale şi mezenchimale; la nivelul căilor respiratorii → cancer bronhopulmonar; la nivelul mucoasei bucale(cauze - muşcături repetate cu proteza), faringiene, col uterin (cauze: AB şi anticoncepţionale locale) → leucoplazie (leuco = alb); la nivelul mucoasei gastrice (metaplazia intestinală); la nivelul glandei mamare (metaplazia apocrină); la nivelul vezicii urinare (metaplazia scuamoasă)

Metaplazia este o modificare reversibilă în care loc substituirea unui tip de epiteliu adult prin altul Metaplazia - adaptare celulară în care epiteliul metaplaziat este mai rezistent la condiţiile mediului Datorită metaplaziei mecanismele specifice de protecţie ar putea eşua Semnalele persistente ale metaplaziei foarte des duc la apariţia neoplasmelor

Metaplazie

Metaplazia epiteliului respirator

Metaplazia epiteliului esofagului

METAPLZIE A COLULUI UTERIN, A LARINGELUI SI A ESOFAGULUI

Normal Metaplasia Displasia in situ Carcin

Regenerare celulară Vindecarea plagilor şi fibroza

Regenerare tisulară § Regenerare tisulară = restabilirea postlezională a structurii şi funcţiei ţesutului § Se realizează pe 2 căi: – Regenerarea ţesutului lezat – Substituirea prin ţesut conjunctiv (cicatrizare) § Deobicei sunt implicate ambele căi atat proliferarea celulară cat şi interacţiunea dintre celule şi matricea extracelulară

Proliferare celulară Majoritatea celulelor proliferează in timpul procesului de regenerare: § Ţesutul lezat rezidual § Celulele endoteliale § fibroblaştii

Proliferarea celulară Toate ţesuturile pot fi divizate în 3 grupuri § § § Ţesuturi în diviziune continuă (labile) Ţesuturi stabile Ţesuturi permanente

Ţesuturi în diviziune continuă (labile) § Celulele proliferează continuu § În urma lezării proliferează rapid § Au rezervă de celule stem exemple: măduva osoasă, pielea, epiteliul TGI

Stem cells in skin

Stem cells in GI epithelium

Ţesuturi stabile § Abilitate proliferativă limitată § Abilitate regenerativă limitată (cu excepţia ficatului!) exemple: ficat, rinichi, pancreas

Ţesuturi permanente § Celulele nu proliferează § Nu regenerează (orice leziune este urmată de cicatrizare exemple: ţesut nervos şi cardiac

Regenerarea § Este caracteristică ţesuturilor labile üCelulele lezate fiind permanent substituite § Este limitată în ţesuturile stabile üLa inlăturarea unui segment de ficat: se va restabili § Survine cu condiţia că ţesutul rezidual este intact

Ficat: inainte de rezectie Ficat: 1 saptamana dupa rezectie Lobul drept necesita a fi rezectat Lobul stang marit

Cicatrizarea Dacă leziunea este severă regenerarea nu are loc Deci ţesutul lezat este înlocuit prin cicatriciu Componentele procesului: – Formarea de vase noi (angiogeneză) – Proliferarea fibroblaştilor – Sinteza colagenului (formarea cicatriciului) – Remodelarea cicatriciului

Cicatrizarea Timp de 24 ore: – Începe proliferarea celulelor endoteliale – Migrarea fibroblaştilor 3 -5 zile: – Formarea ţesutului de granulaţie O săptămână mai târziu: – Ţesut conjunctiv (cicatriciu) – Care ulterior se remodelează

Ţesut de granulaţie

cicatriciu

Regenerarea plăgilor De primă intenţie De a doua intenţie

Rezenerarea plăgilor Regenerare de primă intenţie Apare in plăgi mici care regenerează rapid Regenerarea epitelială predomină asupra fibrozei Regenerarea este rapidă în cazul infectării minimale a plăgii

Regenerare da a doua intenţie Este caracteristică plăgilor masive Fibroza predomină asupra regenerării epiteliale Regenerarea este mai lentă Exemple: – Infarctul – Combustii şi ulceraţii

Diferenţierea de la regenerarea de primă intenţie Proces inflamator mai pronunţat Mai mult ţesut de granulaţie Contracţia plăgii