Intestinul subţire Cel mai lung segment

Intestinul subţire • Cel mai lung segment • Organ tubular: pilor – joncţiunea ileo-cecală • Duoden, jejun, ileon • Artere – Trunchi celiac – Artera mezenterică superioară • Vene: sistem port • Inervaţie: simpatic (plex celial şi mezenteric superior) şi parasimpatic • Duoden – Pînă la flexura duodenojejunală (ligamentul Treitz) – Retroperitoneal – Orificiile coledocului şi ductelor pancreatice • Jejun – Perete gros – Puţin ţesut adipos în mezenter • Ileon – Ţesut adipos abundent în mezenter

Structură histologică generală • Similară pentru cele trei porţiuni • Patru tunici – Mucoasă, submucoasă, musculară, seroasă (excepţie: faţa posterioară a duodenului – adventice) • Mucoasa: diferenţieri adaptate funcţiei de absorbţie – Valvule: mai evidente la jejun, diferenţieri ale mucoasei şi submucoasei – Vilozităţi intestinale: prezente în toate porţiunile – Microvili: polul apical al celulelor absorbante

Tunicile Intestinului subţire Mucoasa Submucoasa Musculara Seroasa

Mucoasa • Epiteliu intestinal – De acoperire – Glandele intestinale • Membrană bazală • Lamina propria • Musculara mucoasei • Vilozităţile intestinale

Vilozităţile intestinale • Proeminenţe digitiforme • Lungime: 0. 5 -1. 5 mm • Densitate: 40/mm 2 • Ax central cu celularitate polimorfă • Membrană bazală • Epiteliu simplu columnar cu celule absorbante şi caliciforme

Celulele epiteliului intestinal • Absorbante (enterocite) • Caliciforme • “M” • Stem • Intermediare • Endocrine • Paneth • Limfocite intraepiteliale

Enterocitele • Frecvente în epiteliul vilozitar • Columnare înalte • Nucleu: ovalar, eucromatic, nucleol punctiform, localizat la polul bazal • Citoplasmă acidofilă, conţine peptidaze, dizaharidaze, glicoporteine care activează enzimele pancreatice • Apical: microvili

Ultrastructură • Microvili egali, paraleli • Ax: filamente de vilină, fimbrină, actină • Acoperiţi de glicocalix • REr subnuclear • Golgi: supranuclear • Mitocondrii: apical • Vezicule: transport • Incluziuni lipidice • Joncţiuni cu celule vecine şi MB

Microvilii şi polul apical al enterocitelor

Celula caliciformă • Prezente în toate porţiunile • Frecvente la ileon • Nucleu heterocromatic, bazal • Citoplasmă, palidă • Vacuole cu mucus • Secretă sialomucine • Exocitoză: hidratarea mucusului, gel protector

Epiteliul vilozităţii Albastru alcian. PAS Celule absorbante Celule caliciforme

Celula “M” • Celulă prezentatoare de antigen • Columnară mică • Microfalduri rare şi scurte • Nu au fosfatază alcalină • Citoplasmă bazală deformată de limfocite intraepiteliale

Celulele endocrine • Rare în vilozităţi • Frecvente în glande • Izolate sau grupuri mici • Tip deschis-închis • Granule electronodense • Peptide secretate: serotonină, CCK, secretină, motilină, VIP, neurotensină. . (16)

Celule enteroendocrine ( APUD – Amine Precursor Uptake and Decarboxilation ) G (gastrina)- D (somatostatina) S (secretina) – efecte stimulatoare multiple (secretorii, motorii, trofice) EC – inhibă secreţia gastrinei, inhibă motilitatea stomacului, stimulează secreţia pancreasului, stimulează secreţia bilei, inhibă secreţia HCl, stimulează secreţia pepsinei (serotonina şi endorfina)- stimulează secreţia şi mo- ECL ( histamina ) tilitatea - stimulează secreţia celulelor parietale I (cholecistokinina) – inhibă secreţia şi motilitatea stomacului K ( peptida gastrică inhibitoare)-inhibă secreţia HCL A (enteroglucagon) –stimulează metabolismul glicogenului D 1 (VIP-peptida vasoactivă) – dilată vasele, scade PA

Celulele stem şi intermediare • • • Stem Porţiunea profundă a glandelor Se divid şi diferenţiază în celelalte tipuri celulare Mitoze frecvente Citoplasmă cu puţine organite nespecifice HE: citoplasmă palidă sau slab bazofilă • • Intermediare Porţiunea superficială şi mijlocie a glandelor Au potenţial mitotic limitat Diferenţiere spre enterocite sau celule caliciforme Microvili rari şi inegali, mucus în citoplasmă

Celulele Paneth • La baza glandelor • Formă piramidală • Nucleu rotund situat în 1/3 bazală • Citoplasmă bazală: bazofilă (REr) • Apical: granule acidofile, rotunde • Identificare: – Eozină – Biebrich scarlet p. H alcalin – 5 -defensină

Celulele Paneth

Funcţii • Apărare imunologică • Granulele specifice conţin – GAG – Lizozim – TNF • Subset transportor de Ig. A • Fagocitează bacterii spiralate • Durată lungă de viaţă • Nu migrează spre vilozităţi

Limfocitele intraepiteliale • Izolate printre celulele epiteliale • Halou cromofob în jur (nu formează joncţiuni) • Majoritatea de tip T • Normal: cîte 4 limfocite pentru fiecare grup de 10 celule epiteliale

Regenerarea epiteliului intestinal • Originea celulelor epiteliale intestinale: celula stem • Trec prin stadiul de celule intermediare • Durata sintezei ADN: 6 – 11 ore • Durata ciclului celular complet: 24 ore • Celulele diferenţiate migrează spre vîrful vilozităţilor, apoi exfoliază în lumen (excepţie: celulele Paneth) • Durata reînnoirii epiteliului: 5 -6 zile • Vilozităţile jejunale: 3 – 4 zile

Axul vilozităţii • Ţesut conjunctiv lax • Capilare sanguine fenestrate • Capilar limfatic: chiliferul central • Celularitate – – – Fibroblaste Miofibroblaste Limfocite Plasmocite Macrofage Celule musculare netede

Lamina propria • Ţesut conjunctiv lax – Ax vilozitar – Între glande • Celularitate polimorfă – Fibroblaste: migrare • Limfocite: plăci Peyer – Plasmocite: Ig. A şi Ig. M – Mastocite • Macrofage: vîrful vilozităţii • Celule musculare netede derivate din musculara mucoasei

Musculara mucoasei, actină

Submucoasa • Ţesut conjunctiv • Fibroblaste, fibre de colagen şi elastice • Adipocite, mastocite, rare limfocite • Plexuri vasculare • Plex nervos submucos – – Neuroni ganglionari Celule satelite Fibre nervoase Celule Schwann GN A V

Musculara şi seroasa • Musculara – Ţesut muscular neted cu septuri conjunctive fine – Longitudinal extern – Circular intern – Plex nervos mienteric • Seroasa – Peritoneul visceral – Subseros • Vase sanguine • Limfatice • Fibre nervoase Ganglion nervos mienteric

Tunica seroasă

Duodenul • Vilozităţi lungi, ramificate, anastomozate, dilatate la extremitatea liberă • Numeroase macrofage • Perete posterior: adventice • Glandele duodenale – 1/3 profundă a mucoasei – submucoasă • Tip tubuloacinar – Mucine neutre – EGF

Jejun • Plici circulare numeroase • Vilozităţi intestinale lungi, neramificate şi neanastomozate • Epiteliu vilozitar: enterocite şi rare celule caliciforme • Raport vilozitate – glandă: 5: 1

Ileon • Vilozităţi scurte • Ax vilozitar larg • Celule caliciforme numeroase • Foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze: plăcile Peyer • Numeroase celule “M” în epiteliul care acoperă ţesutul limfoid

Placă Peyer

Chilomicroni

Colonul • Organ tubular, lumen larg, 1 -1. 5 m lungime • Perete cu 4 tunici • Artere: din mezenterice • Vene: tributare sistemului port • Limfatice: ganglioni epicopli, paracolici, baza mezenterului • Inervaţie: simpatică şi parasimpatică

Mucoasa • Netedă, fără vilozităţi intestinale • Epiteliu de acoperire simplu columnar (absorbante, caliciforme, “M”) • Glande: simple tubulare, ocupă toată înălţimea mucoasei, lumen îngust (caliciforme, absorbante, nediferenţiate, endocrine, Paneth)

Glandele colonului • Simple tubulare, excepţional tubulare ramificate • Celulele caliciforme: cele mai numeroase • Celulele nediferenţiate: la baza glandelor asigură regenerarea epiteliului • Celule apoptotice superficial • Secreţie de mucine

Albastru alcian/van Gieson HE

Regenerarea epiteliului • Suprafaţă: 6 zile • Celulele senescente – Exfoliere în lumen – Apoptoză • Celulele proliferative: la baza glandelor • Celulele nediferenţiate – – Capacitate de diviziune Asimetric, heteroplastic Uni- sau multipotente Îşi menţin poziţia în glandă

Lamina propria • Ţesut conjunctiv lax – Fibroblaste – Miofibroblaste • Plasmocite • Limfocite B şi T • Celule musculare netede • Macrofage – Mucifage • Capilare sanguine • Fibre nervoase

Musculara mucoasei • Strat continuu, subţire • Celule musculare netede • Trimite extensii subţiri în lamina propria pînă în vecinătatea epiteliului de acoperire • Asugură stabilitatea mecanică a mucoasei

Musculara mucoasei

Submucoasa • Ţesut conjunctiv lax • Celule mobile izolate, rar foliculi limfoizi • Vase sanguine • Vase limfatice • Plexuri nervoase – Submucos (Meissner)

Musculara Circular intern Longitudinal extern Plex nervos mienteric Auerbach

Apendicele vermiform • Origine: diverticulul cecal • Organ tubular, 8 -12 cm • Lumen: 1 -3 mm, stelat, falduri mucoase • Patru straturi • Artera apendiculară • Vene: v. mezenterică superioară • Limfatice: limfonodulii ileo-colici • Fibre nervoase: vag, plex mezenteric superior

Mucoasa • Epiteliu de acoperire: simplu columnar, cu multe celule “M” • Glande simple tubulare, multe celule caliciforme, endocrine, Paneth, limfocite • Granulocite neutrofile: patologice • MB: subţire, PAS pozitivă • Lamina propria: ţesut conjunctiv lax, ţesut limfoid, celule endocrine izolate şi fibre nervoase • M. mucoasei: discontinuă

Celule endocrine izolate În lamina propria Chromogranină A

Submucoasa, musculara, seroasa apendicelui vermiform • Submucoasa – – Ţesut conjunctiv Ţesut limfoid Vase sanguine Plex nervos submucos • Musculara – Celule musculare netede – Plex nervos mienteric • Seroasa – Peritoneul visceral – Mezoapendicele

Rectul • De la sigmoid la diafragmul pelvin • Mucoasa: similară colonului • Glande mai lungi, lumen larg, spaţiate • Devin scurte şi dispar la canalul anal • Musculară fără tenii • Adventice

Canalul anal • De la diafragmul pelvin la sfincterul anal • Lungime: 4. 2 cm • Lumen: 6 -10 falduri (coloanele anale) • Straturi – Mucoasă – Submucoasă (1/3 superioară) – Musculară – Adventice

Epiteliul mucoasei • Colorectal – Epiteliu de acoperire cu celule caliciforme – Glande scurte şi neregulate • De trecere – Stratificat, celulele superficiale cuboidale sau columnare • Scuamos – Stratificat scuamos nekeratinizat, apoi keratinizat Epiteliul de trecere

Musculara şi adventicea • Fibre musculare provenind din: – Muşchiul longitudinal intersfincterian – Sfincterul intern • Extensie la submucoasă • Reţea de fibre musculare în jurul plexurilor vasculare • Pot ajunge la pielea perianală • Sfincterul anal extern: striat • Adventice: ţesut conjunctiv dens, fibre de colagen şi elastice • Vascularizaţie: artere rectale, anastomoze arterio-venoase, plex venos submucos • Limfatice: drenează inghinal, hipogastric, iliac • Inervaţie: nervi rectali inferiori, terminaţii libere şi încapsulate, celule nervoase pînă şa 1 cm deasupra liniei dentate