INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Revitalizarea ora şelor istorice în Moldova: Pro vocvoc ăriări şi oportunităţi Plai Resurse Melnic Stela Veaceslav Bulat

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Pre zz enta rea Struct urii – Componentele proiectului • Studiul asupra oraşelor istorice • Forumul Naţional ( ( de a discuta problemele oraşelor istorice )) • Investigarea situaţiei în partea istorică • Conceptul de revitalizare pentru partea istorică centrală • Ghid pentru revitalizarea unui loc istoric urban concret – Prezentare generală : Moldova urbană – Structura urbană a Moldovei – Oraşele istorice (Investigate) – BB ăă ll ţţ ii – Orhei – Bender – Soroca – Chi şş inin ăă uu – Concluzi ll e principal ee

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Componentele proiectului Analiza situaţiei curente a oraşelor istorice în Moldova Dezvoltarea unui concept de revitalizare integrată şi orientată spre implementare Investigarea stării clădirilor monumentale Reabilitare de scară mică Conferinţe Naţionale Diseminarea informaţiei

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Republica Moldova – cel mai puţin urbanizat stat din Europa (39%), afectat de dezurbanizare (46% popula ţ ie urban ă î n 1989) Componenta “dezvoltarea urbană” — lipsă în strategiile şi politicile de dezvoltare naţională Sistemul aşezărilor umane naţional traversează o triplă criză: Supraconcentrarea resurselor în Chişinău Ruralizarea oraşelor mici Depopularea localităţilor Capacitate naţională redusă în managementul sistemului urban. Moldova urbană: Premize generale

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union 65 oraşe , inclusiv 11 in partea stânga a Nistrului Chişinău ( 760 mii locuitori, inclusiv 595 mii – ora ş ul ) 100 -200, 000 locuitori– 3 oraşe (Tiraspol, Bălţi, Tighina) 50 -100 mii locuitori – 1 oraş (Râbniţa) 30 -50 mii locuitori – 2 orase (Cahul si Ungheni) 20 -30 mii locuitori – 3 orase (Orhei, Soroca si Comrat) Sub 10 — 20 mii locuitori – 22 orase Sub 10 mii locuitori – 25 “orase” 25% din popula ţ ia ţă rii (50% din popula ţ ia urban ă ) locuie ş te î n ora ş e <20 mii locuitori. Structura urbană a Moldovei

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union 3 oraşe cu statut de oraş istoric – Chişinău, Soroca şi Tighina (Bender) 2 oraşe vechi dar fără statut de oraş istoric – Orhei şi Bălţi Oraşele istorice în Moldova Caracteristici: Centrele oraşelor fragmentar reconstruite în perioada postbelică Monumente de arhitectură rupte din contextul istoric; Arhitectura urbană istorică modificată Tendinţa de demolare şi înlocuire a monumentelor de arhitectură prin construcţii noi cu repetarea arhitecturii vechi („machete”). Cauze: Abordarea defectuoasă a reabilitării urbane. Teoria arhitecturii şi urbanismului restanţieră la capitolul actualităţii Legislaţia protecţiei monumentelor imperfectă

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Bălţi — istoric Incertă, posibil în mijlocul sec. al XVI-lea 1818 – statut de oraş şi centru judeţean. Sec XIX – dezvoltare economică ascendentă. Specificul – comertul cu vite. 1845 – Primul Plan Urbanistic 1892 — 1894 – construcţia gării şi a tronsonului căii ferate B ă l ţ i -Ungheni 1923 — oraş de reşedinţă a Episcopiei Hotinului, important centru ecleziastic, comercial în relaţiile economice din Nordul Moldovei. 1924 – vizitat de Regele României. Iniţierea construcţii lor arhitectonice în stil neoromânesc Distrus în proporţie de 60% în timpul războiului Sf. anilor 50 – începutul reconstrucţiei oraşului în stil sovietic.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Bălţi – structura urbană Factori determinanţi: Poziţionarea geografică –promontoriu, locuri palustre Drumurile de tranzit, care au condiţionat crearea tramei stradale concentric-radială Unităţile comerciale au contribuit la formarea structurii localităţii şi specificului centrului Extinderea oraşului prin încorporarea suburbiilor şi a staţiei de cale ferată. Stare actuală Centrul istoric – lipsă Structura urbană originară – distrusă Trama stradală – formal păstrată dar pe cale de distrugere Disonanţă arhitectonică între clădirile istorice şi blocurile moderne.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Bălţi – starea monumentelor 29 clădiri şi ansambluri arhitectonice istorice (lista i complectă) Doar căteva fragmente urbane , unde clădirile istorice formează o zonă compactă Monumentele de arhitectură, cu câteva excepţii, au păstrat arhitectura autentică Intervenţiile de reconstrucţie au compromis arhitectura clădirilor istorice Lucrările urbanistice au condus la pierderea aspectului istoric al centrului Oraşul dispune de alte clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural-istoric care necesită a fi evaluate şi introduse în Registrele monumentelor de istorie şi cultură.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Orhei — istoric Prima menţiune incertă, atestat documentar pe locul actual la mijlocul sec. al XVI-lea De la atestare oraş — reşedinţă de ţinut Cunoaşte o deosebită înflorire economică şi urbană în timpul domni ei lui Vasile Lupu 163 6 -16 54 Î n 1833 devine oraş ţinutal În perioada interbelică oraşul a fost construit cu clădiri în spiritul curentelor stilistice neoromânesc şi modernului românesc În perioada postbelică reconstruit în stil sovietic În 1998 -2002 devine oraş-reşedinţă de judeţ, din 2004 – s-a întors la funcţia veche de centru raional.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Orhei – structura urbană Factori: Pozitia geografic ă , factori limitrofi – hele ş teul, promontoriul ş i drumurile Drumurile de tranzit au determinat crearea tramei stradale P lanul urbanistic orientat spre conservare a p ă rtii centrale şi extindere prin periferii ordonate cartiere rectangulare P lanul urbanistic general din anii 80 –sec. XX — iniţierea procesului de distrugere a fondului construit istoric Starea actuală Structura urbană medievală s-a păstrat fragmentar Centrul oraşului a fost distrus prin impunerea unei scări urbane improprii oraşului istoric Afectarea scării umane prin amplasarea blocurilor de locuit şi complexului sportiv raional cu stadion în partea istorică a oraşului. O parte a străzilor şi fondului construit continuă fragmentar tradiţiile istorice medievale.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Orhei – starea monumentelor 61 de titluri de monumente, de importanţă naţională, caracteristice pentru trei perioade istorice Fragmente urbane istorice cu arhitectură de bună calitate s-au păstrat doar pe dou ă stră zi C lădirile monumente istorice sunt renovate şi întreţinute cu păstrarea arhitecturii originale Oraşul dispune de alte clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural-istoric care necesită a fi evaluate şi introduse în Registrele monumentelor de istorie şi cultură

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Tighina (Bender) — istoric Prima menţiune documentară — 1408 vama cu cetate la trecerea Nistrului 1538 — Bender (oraş-port), reşedinţă de raia turcească Începutul sec. XVIII construită cetatea bastionară şi distrus oraşul vechi Important centru militar în perioada războaielor ruso-turceşti 1770 -1806 1813 – demantelat oraş ul turcesc şi fondat un oraş nou pe pămant viran În 1818 oraşul Bender — oraş ţinutal Anii 70 sec. XIX-lea construită calea ferată Odesa-Bender ş i Bender-Galaţi Sf. sec. XIX-lea oraşul este un important nod de cal e ferată, port fluvial şi centru comercial 1986 – atribuit statut de oraş istoric 1992 — asaltat de armata rusă dislocată în Transnistria trecând în jurisdicţia autorităţilor separatiste.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Bender – structura urbană Factori: Fluviul Nistru, p u nct vamal şi cetate la trecerea fluviului Proiect ul de sistematizare di n 1813 oraş, sistem ortogonal din cartere rectangulare Drumurile de tranzit ş i şi construcţia căii ferate Extindere prin alipirea suburbiilor cu structuri ordonat e. Situaţia actuală Oraşul conceput după principiile neoclasicismului rus cu străzi şi spaţii libere foarte largi Sectoare de fond construit istoric amplasate separat, bine păstrate dar necorespunzător întreţinute Tendinţe de intervenţie prin imobile moderne în spaţiul cultural istoric Datorită situaţiei politice se construieşte puţin.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Bender – starea monumentelor 16 titluri de monumente, de importanţă naţională, caracteristice pentru patru perioade istorice Cetatea medievală, aflată adiacent oraşului a contribui t la statutul de oraş istoric A plica rea metod ei izolării vizuale a principal u l ui monument istoric al ora ş ului prin construirea unor culise pe direcţiile de percepere vizuală Oraşul dispune de alte clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural-istoric care necesită a fi evaluate şi introduse în Registrele monumentelor de istorie şi cultură.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Soroca — istoric Prima menţiune documentară — 1499 1500 -1601 – important tîrg de legătură între Moldova şi Ucraina, Rusia 1601 – ars şi parţial distrus 1686 — 1699 – staţionarea armatei poloneze în cetate 1711 – centru de apărare şi aprovizionare militară a armatei ruse 1835 – statut de oraş şi reşedinţă a ţinutului Soroca 1842 şi 1846 extins cu o por ţ iune nou ă conform planul ui urbanistic neoclasic 1944 – pentru o scurtă perioadă de căteva luni este capitala RSSM 1986 – obţine statut de oraş istoric.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Soroca – structura urbană Factori: Fluviul Nistru şi cetatea medievală Relieful Căile strategice, care au condiţionat dezvoltarea infrastructurii stradale Extindere planificată conform PUG şi anexarea suburbiilor Situaţia actuală Structură constituită din trei părţi distincte: medievală moldovenească, rusească neoclasică şi modernă Oraşul medieval cu trema stradală distrusă, persistă în două-trei sectoare fragmentate Aspectul arhitectonic este dominat malefic de imobile noi din “Dealul Ţiganilor” Lipsa resurselor financiare pune în pericol revitalizarea fondului istoric.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Soroca – starea monumentelor 61 titluri de monumente, caracteristice pentru trei perioade istorice Fondul construit istoric este în mare parte degradat Monumentele istorice sunt lipsite de întreţinerea respectivă, degradând progresiv Zonele istorice, restrânse în spaţiu, fără un concept de revitalizare adecvată sunt ameninţate de înlocuire treptată cu locuinţe noi, cu arhitectură ruralizată.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Chişinău: istoric Atestat documentar 1436 1661 -1665 – târg, din 1712 – menţionat drept oraş 1788 – ars din temeli e Din 1812 – centru ecleziastic ş I administrativ al regiunii Basarabia 1817 – primul plan de sistematizare 1834 – al doilea p lan urbanistic, elementele constituante structurale: centrul ecleziastic, administrativ, reţeaua ordonată de străzi în sectorul nou al oraşului, redresarea tramei stradale medievale , bariere la intrarea in ora ş. 1870 – construcţia căii ferate Începutul sec. XX — diferenţa structurală dintre Oraşul de Jos şi cel de Sus — individualitatea oraşului Chişinău Mijlocul sec. XX, structura Oraşului Nou a fost extinsă asupra Oraşului Vechi, demarând începutul distrugerii parţii istorice a oraşului 1986 obţine statut de oraş istoric.

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Chişinău – structura urbană Factori: Factori naturali, r â ul B âc, interse ti a drumurilor importante Trama stradală formată reieşind condiţiile de relief şi a traficului rutier de tranzit şi interurban Statutul de capitală a regiunii cu extinderea teritorială Planurile de sistematizare neoclasice şi amenajare urbană Extindere periodică din contul suburbiilor. Situaţia actuală Partea istorică a Chişinăului a fost distrusă în urma redresării sale postbelice Din structura medievală păstrată aproape în întregime pe parcursul a câteva secole la ora actuală au mai rămas doar câteva “insule” disparate care pot fi nimicite de implementarea PUG

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union PUG Chişinău 2007 – Bulevardul Cantemir

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Chişinău – starea monumentelor 918 titluri de monumente, caracteristice pentru patru perioade istorice Starea actuală a fondului istoric construit este considerată satisfăcătoare, care însă necesită investiţii pentru păstrare şi reabilitare Nici statul, nici autorităţile publice locale nu sunt disponibile să finanţeze lucrările de reconstrucţie şi reabilitare Intervenţiile în zonă se fac cu încălcarea prevederilor legislaţiei Lipsa cunoştinţelor şi interesului populaţiei, agenţilor economici şi autorităţilor publice locale contribuie la desfiinţarea structurii medievale a oraşului

INTERREG IIIB CADSES Neighbourhood program Summer Academy, 24. -26. 10. 07, Oradea Project part-financed by the European Union Main conclusion Oraşele istorice moldoveneşti au apărut în epoca medievală având ca factor predominant de formare intersecţiile de drumuri comerciale ş i prezen ţ a unei surse de ap ă curg ă toare Structura urbană a oraşelor, ca sisteme deschise modificărilor, s-a stabilit şi modificat în dependenţă de schimbările social-politice având la bază proiecte de sistematizare urbană Creşterea şi sistematizarea oraşelor istorice a avut loc în perioada ţaristă sub influenţa stilului neoclasic rus Către mijlocul sec. XX, deşi se atestă o creştere şi dezvoltare a oraşelor, planurile urbanistice păstrează zonele istorice şi structura urbană cu cartiere rectangulare, octogonale sau amplasate radiar Refacerea postbelică a oraşelor a condus la sacrificarea părţilor medievale. Tendinţele de soluţionare a problemei locuinţelor şi a spaţiilor libere au condus la distrugerea părţilor centrale şi izolarea fragmentară a cartierelor istorice în Bălţi, Soroca, Bender şi Orhei Conceptul “Oraş istoric” s-a păstrat mai mult doar în zona centrală a Chişinăului P lanul general de urbanism a Chişinău lui, adoptat î n 2007 , este ultima încercare de a distruge conceptul de oraş istoric în Moldova.