7e87a9fc2c7e7e3ee659f7b747638456.ppt
- Количество слайдов: 29
INSTRUMENTE FINANCIARE Pieţe de capital : Anul II/A 2015 Prof. univ. dr. GABRIELA ANGHELACHE 1
INSTRUMENTE FINANCIARE § Structura instrumentelor financiare § Caracteristicile instrumentelor financiare § Metode de evaluare 2
INSTRUMENTE FINANCIARE § valori mobiliare § titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv § instrumente ale pieţei monetare § opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii şi orice alte contracte derivate în legătură cu valori mobiliare, valute, rate ale dobânzii sau rentabilităţii ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care pot fi decontate fizic ori în fonduri băneşti § opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii şi orice alte contracte derivate în legătură cu mărfuri care trebuie decontate în fonduri băneşti sau pot fi decontate în fonduri băneşti la cererea uneia dintre părţi (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere) 3
INSTRUMENTE FINANCIARE § opţiuni, contracte futures, swap-uri şi alte contracte derivate în legătură cu mărfuri şi care pot fi decontate fizic, cu condiţia să fie tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare § opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward şi orice alte contracte derivate în legătură cu mărfuri, care pot fi decontate fizic, neincluse în categoria celor de mai sus şi neavând scopuri comerciale, care au caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ţinându-se seama, printre altele, dacă sunt compensate şi decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau sunt subiect al apelurilor în marjă în mod regulat § instrumente derivate pentru transferul riscului de credit § contracte financiare pentru diferenţe 4
INSTRUMENTE FINANCIARE § opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii şi orice alte contracte derivate în legătură cu variabile climatice, navlu, aprobări pentru emisii de substanţe sau rate ale inflaţiei ori alţi indicatori economici oficiali, care trebuie decontate în fonduri băneşti sau pot fi astfel decontate la cererea uneia dintre părţi (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere), precum şi orice alte contracte derivate în legătură cu active, drepturi, obligaţii, indici sau indicatori, neincluse în prezenta definiţie, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ţinându-se seama, printre altele, dacă sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare şi sunt compensate şi decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulat. 5
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE Instrumentele de tipul contractelor futures şi opţiunilor sunt contracte la termen ale căror elemente sunt standardizate de către operatorul pieţei pe care se tranzacţionează. Contractul futures este o înţelegere între două părţi de a futures vinde sau de a cumpăra un anumit activ la un preţ prestabilit, cu executarea contractului la o dată viitoare. Opţiunile sunt contracte între un vânzător şi un cumpărător, Opţiunile care dau acestuia din urmă dreptul, dar nu şi obligaţia, de a vinde sau a cumpăra un anumit activ la o dată viitoare, drept obţinut în schimbul plăţii către vânzător a unei prime. Opţiunile pot fi: § de vânzare, atunci când cumpărătorul dobândeşte dreptul de a vinde activul § de cumpărare, atunci când dau dreptul de a cumpăra activul. 6
INSTRUMENTE FINANCIARE STRUCTURATE Instrumentele financiare structurate sunt instrumente structurate create pentru a răspunde celor mai diverse obiective investiţionale care nu pot fi realizate prin instrumentele financiare clasice disponibile pe pieţele de capital. În cazul produselor structurate, activul suport poate varia de la cursuri de schimb, la simple valori mobiliare sau coşuri de valori mobiliare până la instrumente ale pieţei monetare şi sunt combinate cu instrumente financiare derivate. Complexe dar flexibile, produsele structurate se flexibile adresează atât clienţilor persoane fizice cât şi instituţiilor financiare sau corporaţiilor şi pot oferi accesul investitorilor la pieţele dezvoltate, urmărind, în principal, acoperirea riscurilor. 7
VALORI MOBILIARE Valori mobiliare sunt: § acţiuni emise de societăţi comerciale şi alte valori mobiliare echivalente ale acestora, negociate pe piaţa de capital; § obligaţiuni şi alte titluri de creanţă, inclusiv titlurile de stat cu scadenţă mai mare de 12 luni, negociabile pe piaţa de capital; § orice alte titluri negociate în mod obişnuit, care dau dreptul de a achiziţiona respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb, dând loc la o decontare în bani, cu excepţia instrumentelor de plată. Tipul de valori mobiliare cuprinde valorile mobiliare conferă aceleaşi categorii de drepturi asupra emitentului sau drepturi de a achiziţiona respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb (cum ar fi acţiuni, obligaţiuni, warante, drepturi de preferinţă, drepturi de alocare). Clasa de valori mobiliare cuprinde valorile mobiliare de acelaşi tip, care au aceleaşi clauze şi caracteristici (valoare nominală, drept de vot, drept de plată a dividendelor şi drepturi de preferinţă - pentru acţiuni şi valoare nominală, dobândă, durată/scadenţă, condiţii de răscumpărare, plan de rambursare, drepturi de conversie - pentru obligaţiuni). 8
Caracteristici ale valorilor mobiliare Trei elemente esenţiale caracterizează valorile mobiliare: § valorile mobiliare sunt instrumente negociabile Negociabilitatea constă în posibilitatea transmiterii valorilor mobiliare către alte persoane pe baza mecanismului cerereofertă şi cu respectarea legislaţiei în vigoare; § valorile mobiliare pot fi emise în formă materializată, pe suport de hârtie, sau evidenţiate prin înscrieri în cont. În cont practică, locul acţiunilor materializate este luat de acţiunile dematerializate; § valorile mobiliare conferă deţinătorilor acestora drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale. Aceste drepturi decurg din nepatrimoniale. caracteristicile emisiunii de valori mobiliare (dreptul de coproprietate, dreptul la vot, dreptul de a obţine o remunerare – dividend sau dobândă – dreptul de creanţă, dreptul de preferinţă etc. ) 9
Valori mobiliare primare Produsele primare ale pieţei de capital sunt acţiunile, obligaţiunile şi produsele speciale generate de drepturile conferite de acţiuni (drepturi de preferinţă, de atribuire, de alocare, certificate de depozit pe acţiuni şi warante). În raport cu modul de fructificare a plasamentelor, produsele fructificare de bază pot fi: § valori mobiliare cu venit variabil (acţiunile), caz în care nivelul variabil remunerării este dat de rezultatul financiar al exerciţiului şi de politica promovată de emitent cu privire la repartizarea profitului; § valori mobiliare cu venit cert (obligaţiuni corporative, obligaţiuni cert municipale, titluri de stat cu scadenţă mai mare de 12 luni), pentru care se asigură o fructificare prin dobândă. Certitudinea decurge din faptul că emitentul se angajează irevocabil să plătească dobânzi, indiferent de rezultatul financiar al activităţii desfăşurate. În funcţie de condiţiile emisiunii, dobânda poate fi fixă sau variabilă. 10
Caracteristici acţiuni Acţiunile reprezintă fracţiuni ale capitalului social şi Acţiunile desemnează raportul juridic dintre deţinătorul de acţiuni şi societatea emitentă. Caracteristicile acţiunilor: § fracţiuni ale capitalului social care au o anumită valoare nominală § fracţiuni egale capitalului social § indivizibile § instrumente negociabile. 11
Clasificarea acţiunilor După modul de identificare: § nominative § la purtător Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport de hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscrieri în cont. Acţiunile dematerializate presupun existenţa unei înregistrări dematerializate electronice, respectiv pe suport magnetic. Atestarea calităţii de acţionar se face printr-un extras de cont. Acţiunile dematerializate pot fi numai acţiuni nominative În cazul acţiunilor la purtător nu se specifică numele purtător deţinătorului, iar acestea se materializează în formă fizică. Ele se pot transmite fără nici o formalitate, cel care le deţine fiind recunoscut ca acţionar. Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. 12
Acţiuni ordinare După drepturile pe care le generează, acţiunile se grupează în acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale. ordinare preferenţiale Acţiunile ordinare reprezintă fracţiuni egale capitalului social şi conferă drepturi egale deţinătorilor lor. Acestea reprezintă dovada participării la societate. Principalele drepturi pe care le conferă acţiunile ordinare sunt drepturi dreptul la vot şi dreptul la dividend. Emisiunea de acţiuni ordinare este modalitatea cea mai simplă de atragere a capitalului, deoarece nu presupune o capitalului plată la scadenţă (spre deosebire de orice împrumut). Orice investiţie are ca scop fructificarea capitalului investit Investitorii în acţiuni ordinare pot obţine următoarele categorii acţiuni de venituri: dividendul, câştigul din capitalizare (dacă societatea are un potenţial ridicat) sau câştigul din speculaţie (diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare). 13
Acţiuni preferenţiale Acţiunile preferenţiale conferă posesorului lor calitatea de preferenţiale coproprietar şi asigură o rentabilitate minimă pe baza unui dividend prioritar, care, de regulă, se plăteşte înaintea dividendelor la acţiunile ordinare. Deţinătorii acţiunilor preferenţiale nu beneficiază de dreptul la vot (în afara cazului în care a fost dispus altfel prin contractul preferenţial). Decizia de a emite acţiuni preferenţiale aparţine exclusiv preferenţiale acţionarilor ordinari, şi o dată luată această decizie, trebuie respectate două condiţii, şi anume: § acţiunile preferenţiale să aibă aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare; § acţiunile preferenţiale să nu depăşească o pătrime din capitalul social. Acţiunile preferenţiale pot fi oricând transformate în acţiuni transformate ordinare prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. Administratorii, directorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de titulari acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. 14
Acţiuni de trezorerie Din punctul de vedere al emitentului şi în funcţie de treapta atinsă în îndeplinirea rolului lor în cadrul autofinanţării, acţiunile cunosc următoarele stadii: § § § acţiuni autorizate acţiuni neemise acţiuni puse în vânzare acţiuni aflate în piaţă acţiuni de trezorerie Acţiunile de trezorerie nu sunt purtătoare de dividende, iar dividende dreptul de vot este suspendat pe perioada în care acestea suspendat se află în patrimoniul societăţii. În cazul în care acţiunile sunt incluse în activul bilanţului, în pasivul bilanţului se prevede o rezervă de valoare egală, care nu poate fi distribuită. În opoziţie cu acţiunile de trezorerie, acţiunile deţinute de acţionari se numesc acţiuni în circulaţie. 15
Dreptul de preferinţă este valoare mobiliară negociabilă, care încorporează dreptul titularului său de a subscrie cu prioritate acţiuni în cadrul unei majorări a capitalului social, proporţional cu numărul de drepturi deţinute la data subscrierii, într-o perioadă de timp determinată. Dacă deţinătorii acţiunilor ordinare nu doresc să cumpere acţiuni din noua emisiune, ei pot obţine totuşi un venit prin vânzarea drepturilor de preferinţă dobândite pe piaţa dobândite secundară pe care se tranzacţionează şi acţiunile cărora le sunt ataşate. Drepturile de preferinţă sunt achiziţionate de către investitorii care doresc să achiziţioneze acţiuni din noua emisiune. Aşadar, aceste drepturi de preferinţă au valoare în sine, de vreme ce-i îndreptăţesc pe posesorii lor să cumpere acţiuni la un preţ mai mic decât preţul de piaţă, precum şi o valoare de piaţă. 16
Dreptul de atribuire constă în participarea tuturor atribuire posesorilor de acţiuni ordinare la majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve. Acesta intervine direct în situaţia distribuirii dividendului sub formă de acţiuni. Practic, majorarea de capital social generează o distribuire gratuită de acţiuni. Ca şi în cazul dreptului de subscriere, acesta poate fi calificat drept valoare mobiliară şi vândut pe piaţă dacă acţionarul urmăreşte să încaseze un flux de numerar imediat. Atât dreptul de subscriere, cât şi dreptul de atribuire sunt negociabile, comportându-se pe piaţă ca orice valoare mobiliară. 17
Dreptul de alocare este valoarea mobiliară negociabilă, emisă alocare pe termen scurt, care certifică dreptul deţinătorului acestuia de a primi o acţiune care îi va fi atribuită la momentul înregistrării majorării capitalului social la depozitarul central. Numărul drepturilor de alocare este egal cu numărul de acţiuni nou emise iar raportul de alocare va fi de 1 acţiune la 1 drept de alocare. Drepturile de alocare se emit ataşat acţiunilor şi se acţiunilor înregistrează la depozitarul central. Valoarea nominală a dreptului de alocare este zero, acesta având numai valoare intrinsecă dată de acţiunea ataşată. După închiderea perioadei de derulare a ofertei publice primare de vânzare, persoanele care au subscris şi plătit integrala acţiuni ca urmare a exercitării dreptului de referinţă sau a subscrierii în cadrul ofertei publice primare de vânzare, vor primi drepturi de alocare. Practic, dreptul de alocare certifică faptul că posesorul acestuia deţine o acţiune, care îi va fi atribuită ulterior. 18
Certificate de depozit pe acţiuni Certificatele de depozit pe acţiuni se emit atunci când o acţiuni societate străină intenţionează să listeze acţiuni sau instrumente de debit admise deja la tranzacţionare pe o piaţă reglementată ori un sistem de tranzacţionare localizate într-o altă ţară. Înainte de a fi listate pe o anumită piaţă, emitentul în cauză trebuie să îndeplinească cerinţele impuse de către respectiva piaţă. Certificatele de depozit se pot emite prin ofertă publică iniţială şi pot fi tranzacţionate şi pe OTC. De regulă, investitorul în certificate de depozit pe acţiuni se bucură de aceleaşi privilegii ca şi deţinătorul de acţiuni obişnuite, ca de exemplu, drepturi de vot şi dividende Drepturile deţinătorului de astfel de instrumente financiare sunt prevăzute în prospectul de emisiune al certificatului de depozit. 19
Certificate de depozit pe acţiuni Emiterea de certificate de depozit pe acţiuni reprezintă o modalitate pentru firmele străine din pieţele dezvoltate de capital de a avea acces la alte pieţe şi de a coopta acţionari străini, evitând în acest mod cerinţele uneori dificile şi stringente ale autorităţilor competente din acele ţări. GDR-urile şi ADR-urile sunt avantajoase atât pentru societatea emitentă, reducându-i cheltuielile de emisie şi de emitentă administrare, cât şi pentru investitori, acestea constituind o modalitate ieftină de a cumpăra acţiuni într-o societate străină şi de a beneficia de unele facilităţi fiscale. Totodată, unele autorităţi sunt mai flexibile în ceea ce priveşte obligaţiile de raportare a rezultatelor exerciţiilor financiare. Din punctul de vedere al societăţii, emisiunea GDR-urilor va societăţii însemna o expunere masivă a acesteia pe pieţele internaţionale, dar şi o generare de capital ceea ce ar duce la o creştere a lichidităţii acţiunilor. Investitorii străini vor beneficia astfel de o diversificare a portofoliului, rata ridicată de rentabilitate a GDR-urilor nefiind condiţionată de asumarea unor riscuri caracteristice investiţilor străine directe. 20
Warantele sunt valori mobiliare emise pe termen mai lung decât Warantele drepturile de preferinţă. De obicei, apar pe piaţă ca parte a unui titlu (de exemplu, a unei acţiuni ordinare sau a unei obligaţiuni), care poate fi emis în una sau mai multe serii. Warantele nu au numai valoare de conversiune, ci şi valoare ca vehicule tranzacţionabile. Preţul lor creşte proporţional cu creşterea preţului valorii mobiliare pe care o însoţesc şi este apropiat preţului de conversie. Valoarea de piaţă a unui warant are două componente: warant § valoarea intrinsecă § prima Valoarea intrinsecă este diferenţa dintre preţul de piaţă al intrinsecă acţiunii şi preţul fix la care s-a emis warantul ce însoţeşte acţiunea respectivă. Prima constituie diferenţa dintre valoarea de piaţă a warantului, Prima dacă acesta este el însuşi tranzacţionat pe piaţa secundară, şi valoarea intrinsecă. 21
Evaluarea fundamentală a acţiunilor Evaluarea fundamentală se realizează pe baza unor fundamentală indicatori financiari, dintre care cei mai utilizaţi sunt prezentaţi în cele ce urmează. – – – Profitul pe acţiune Rata de distribuţie a dividendului Dividendul pe acţiune Randamentul unei acţiuni Coeficientul “PER” Dividendele aşteptate în viitor 22
Profitul pe acţiune exprimă capacitatea emitentului acţiune de a obţine profit şi se calculează după relaţia unde: PPA – profit pe acţiune Pn – profit net (după plata impozitului pe profit) N – numărul total de acţiuni existente pe piaţă. 23
Rata de distribuire a dividendului reflectă partea dividendului din profitul exerciţiului financiar distribuită acţionarilor. unde: d – rata de distribuire a dividendului Dn – dividende nete (calculate după plata impozitului asupra dividendelor) Pn – profit net. 24
Dividendul pe acţiune este calculat atât ca dividend brut acţiune repartizat, cât şi ca dividend net: unde: DPA – dividend pe acţiune Pnr – profit net repartizat acţionarilor N – numărul total de acţiuni existente pe piaţă. Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia sa, deci este un flux financiar. Spre deosebire de acesta, profitul pe acţiune reprezintă pentru emitent un element important al valorizării acţiunii. 25
Randamentul unei acţiuni este produs atât de acţiuni dividende, cât şi de creşterea valorii de piaţă a acţiunii. unde: R – randamentul unei acţiuni D – dividendul repartizat C 1 – cursul la revânzarea acţiunii C 0 – cursul la cumpărarea acţiunii. 26
Coeficientul „PER“ („price earning ratio“), reprezintă indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficienţa plasamentului în acţiuni. unde: PER – coeficientul multiplicator al capitalizării Cz – preţul mediu al acţiunii în cadrul unei zile de tranzacţionare Pn – profitul net pe acţiune. 27
Dividendele aşteptate în viitor se calculează prin viitor actualizarea fluxurilor de trezorerie şi reprezintă fructificarea viitoare a plasamentului prin dividende. V = unde: V – valoarea unei acţiuni Di – dividendele la momentul i, înţelese ca fluxuri de trezorerie aşteptate în viitor k – rentabilitatea cerută de acţionari i – 1, 2, . . ∞. Aşadar valoarea unei acţiuni poate fi calculată ca sumă a acţiuni valorilor prezente ale dividendelor aşteptate în viitor. 28
Dividendele aşteptate în viitor Dacă societatea emitentă cunoaşte o dezvoltare regulată, se presupune că dividendele cresc în fiecare an cu o rata medie g. În acest caz valoarea actuală a unei acţiuni sau cursul acesteia acţiuni (C) este egal cu unde: D 1 – dividendele ce vor fi repartizate în anul următor (t = 1); k – rata de rentabilitate cerută de acţionari; g – creşterea dividendului în anul t faţă de anul precedent. Rentabilitatea pretinsă de acţionari este dată de relaţia acţionari unde: D 1/C exprimă randamentul în dividende al acţiunii. 29