European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010 C

(European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010) C 1 RC (UK)

ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE RESUSCITARE CARDIO-RESPIRATORIE • Anii 1950 – 1958 J. O. Elam şi coaut. , P. Safar şi coaut. , au descris tehnica respiraţiei gură la gură în resuscitarea nou-născuţilor, confirmând eficacitatea acestei metode, autor al respiraţiei gură la gură este considerat J. O. Elam • Cartea lui Safar “ABC of resuscitation” (1957) a fost principalul ghid de resuscitare utilizat în medicina de urgenţă timp de aproape jumătate de secol C 2 RC (UK)

ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE RESUSCITARE CARDIO-RESPIRATORIE • Anii 1957 -1960 W. Kouwenhoven, J. R. Jud, G. G. Knickerbocker demonstrează eficacitatea masajului cardiac extern prin compresiuni toracice în stopul cardiac postanestetic. Tot în această perioadă s-a implementat defibrilaţia externă transtoracică. • În 1963 J. S. Redding, J. W Pearson au adăugat componenţa majoră a RCR, au demonstrat că administrarea de epinefrină sau de alte remedii vasopresoare creşte succesul resuscitării cardio-respiratorii şi C 3 cerebrale. RC (UK)

ETAPELE DEZVOLTĂRII METODELOR DE RESUSCITARE CARDIO-RESPIRATORIE • 1993 – A fost format Comitetul Unit International pentru Resuscitare (ILCOR) • 2000 - Prima Conferinţă Internaţională a Ghidului în RCR şi ACv. U: Colaborare Internaţională AAC, CER, FISC, CAR, CRAL, CRAS - Au stabilit în cadrul unui consens internaţional principiile RCR şi au aprobat Ghidul RCR şi C, 2000 • 2005 -Conferinţa Internaţională 2005 de Consens în Resuscitarea Cardio-respiratorie şi Asistenţa Cardiovasculară de Urgenţă - A aprobat noile standarde (SVB şi SVAC) pentru aa. 2006 -2010 • Notă: AAC – Asociaţia Americană de Cardiologie; CER – Consiliul European de C 4 Resuscitare, FISC – Fundaţia Inimii şi Stroke din Canada, CAR – Consiliul (UK) RC Australian de Resuscitare; CRLA – Consiliu de Resuscitare a Americii Latine, CRAS

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Definiţie: Resuscitarea (reanimarea) cardio-respiratorie şi cerebrală (RCRC) este definită ca un complex de măsuri, realizate în algoritmeprotocoale şi îndrumate pentru restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale. – RCRşi. C se efectuează în caz de instalarea bruscă şi acută a stopului cardiac C 5 – Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană găsită inconştientă/areactivă în mod neaşteptat RC (UK)

ETAPELE Resuscitării CRşi. C: • Suportul Vital Bazal (Basic Life Support - BLS) constituie prima etapă (fază) a resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale şi are scopul de a menţine funcţiile vitale: respiraţia, pulsul, presiunea arterială, culoarea pielei, temperatura; oxigenarea creierului prin menţinerea artificială a circulaţiei şi ventilaţiei. C 6 RC (UK)

ETAPELE RCRşi. C: • Suportul Vital Avansat (Advanced Life Support ALS) constituie a doua etapă (fază) a RCRşi. C şi are scopul de a restabili funcţiile vitale: respiraţia, pulsul, presiunea arterială, prin metode instrumentale şi medicamentoase; reluarea activităţii spontane a cordului şi a ventilaţiei. • Suportul Vital Prelungit (Prolonged Life Support C 7 – PLS) este a treia etapă (fază) a RCRşi. C şi are scopul de a menţine succesul obţinut şi a combate complicaţiile apărute prin terapie intensivă postresuscitare. RC (UK)

STOPUL CARDIAC • Stopul cardiac (cardio-circulator) este oprirea brutală şi neaşteptată a circulaţiei şi respiraţiei, caracterizat printr-o abruptă pierdere a conştienţei, consecinţa lipsei debitului cerebral adecvat, în plină sănătate aparentă. C 8 RC (UK)

Moartea subită cardiacă • este moartea naturală, de cauze cardiace, survenită subit cu pierderea conştiinţei pe parcursul de o oră de la debutul simptomelor acute; maladiile cardiace pre-existentă pot fi cunoscute, dar timpul şi modul decesului sunt neaşteptate şi neprevăzute (ERC, 2005). C 9 RC (UK)

Informaţia epidemiologică: • Incidenţa anuală a morţii subite în populaţia generală este de 1 -2/1000 persoane. Stopul cardio-respirator apărut subit reprezintă cauza de deces a peste 700. 000 de persoane anual în Europa. • Incidenţa morţii subite la sportivi este de aproximativ 1 : 100 000 adulţi, după 34 ani 1 : 15000. • Moartea subită determină aproximativ 50% din decesele cardiovasculare şi 13 -30% din mortalitatea generală. • Există două vârfuri ale morţii subite: 0 - 6 luni şi 45 - 75 ani. • În afara spitalului survin 65% din morţile subite inclusiv: 44, 7% la domiciliu, 2235, 2% în timpul transportului şi 1, 5% la locul de muncă. • C 10 Aproximativ 80 -90% dintre toate morţile subite sunt de origine cardiovasculară, iar dintre acestea 90% se datorează suferinţelor coronariene. În 40 -50% dintre morţile subite coronariene moartea a constituit unicul şi primul semn al bolii. RC (UK)

PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A MORŢII CLINICE – Absenţa pulsului la vasele mari – a. carotidă sau a. brahială şi a. radială – Inconştienţă (peste 10 -15 s de la debut) – Încetinirea respiraţiei şi stop respirator peste 25 sec de la debutul morţii clinice – Convulsie tonică (peste 40 -50 s de la debut) – Midriaza bilaterală (peste 60 -90 s de la debut) Remarcă: Durata morţii clinice: 4 -5 min: – în procesul morţii îndelungate – sub 3 min – în moartea subită în caz de stare relativ satisfăcătoare – pînă la 7 -10 min C 11 – în hipotermie -până la 30 min RC (UK)

Afectarea creerului în moartea clinică 0 minute: oprirea circulaţiei şi respiraţiei 4 -6 minute : începe afectarea creerului C 12 10 minute: celulele creerului încep săRC (UK) moară

RCR: LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII 903 C 13 SVB DEF SVA RC (UK)

SUPORTUL VITAL DE BAZĂ (BASIC LIFE SUPPORT)

Obiective Să înţelegem: • Riscurile la care se expune salvatorul în timpul resuscitării • Cum se acordă primul ajutor • Diferenţele dintre primul ajutor acordat în interiorul şi în afara spitalului

Riscurile salvatorului • Eliminarea sau minimizarea riscului • Manipularea • Evitarea pericolelor exterioare: – trafic – electricitate – gaz – apă

Riscurile salvatorului: otrăvirea • Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat – Se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona contaminată • Substanţele corozive – se absorb prin piele şi tractul respirator – se folosesc haine protectoare

Riscurile salvatorului Infecţiile • Tuberculoza • Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV • Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV după aplicarea manevrelor de resuscitare

Riscurile salvatorului: precauţie în tratarea infecţiilor • Folosirea mănuşilor şi protejarea ochilor • Recipiente speciale pentru materiale înţepătoare • Mască pentru faţă cu valve unidirecţionale • Manechine – spălare repetată

Evaluare Se va evalua şi se va asigura salvatorul şi victima

Scuturaţi şi strigaţi

Victima reacţionează? DA • Căutarea leziunilor • Stabilirea diagnosticului • Acordarea primului ajutor

Reacţionează victima? NU • Strigaţi după ajutor • Aşezaţi victima în decubit dorsal şi eliberaţi-i căile aeriene • Verificaţi respiraţia

Eliberarea căilor aeriene • Hiperextensia capului • Ridicarea mandibulei • Dacă se suspicionează leziune de coloană vertebrală cervicală: – Subluxaţia mandibulei

C 25 Deschiderea căilor respiratorii RC (UK)

Verificarea respiraţiei • • Priviţi expansiunile toracelui Ascultaţi sunetul respiraţiei Simţiţi pe obraz aerul expirat Toate acestea nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde după care hotărâţi dacă pacientul respiră sau nu

Respiră victima? DA • Dacă situaţia permite, aşezaţi victima într-o poziţie laterală de siguranţă • Sunaţi după ajutor • Reevaluaţi periodic starea pacientului

Poziţia laterală de siguranţă Faza I

Poziţia laterală de siguranţă Faza II

Poziţia laterală de siguranţă Faza III

Poziţia laterală de siguranţă Faza IV

Respiră victima? NU • Solicitaţi ajutor calificat • Aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui şi cealaltă mână deasupra • Începeţi compresiunile toracice la o frecvenţă de 100/minut • După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2 ventilaţii

Apăsaţi pe stern: Astfel încât acesta să coboare 4 -5 cm Ritm: 100 /minut

Compresiunile toracice

Respiraţia artificială • • Pensaţi nasul victimei Ţineţi-i bărbia ridicată Inspiraţi adânc Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe cele ale victimei

Respiraţia artificială • Expiraţi continuu (1 sec) în gura victimei • Verificaţi dacă i se ridică pieptul • Păstraţi-i bărbia ridicată • Verificaţi mişcările toracelui

Verificarea revenirii toracelui

Resuscitare cardiopulmonară efectuată de o singură persoană

Ventilaţia gură-la-nas • • • Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă Dacă gura este serios lezată Victima este salvată de la înec Resuscitarea este facută de un copil Motive estetice

Raport Compresiuni toracice: Frecvenţă ventilaţii • 30 compresiuni : 2 ventilaţii

Reevaluarea victimei • Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale

Resuscitare numai prin compresiuni toracice • Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a administra ventilaţii gură-la-gură • Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de 100/minut • Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale

Se continuă resuscitarea până: • Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de resuscitare • Victima are semne vitale • Salvatorul se epuizează

Este lezată coloana vertebrală cervicală? • Dacă este posibil, să se păstreze capul, gâtul şi pieptul în acelaşi ax • Extensie minimă a capului • Preferabilă subluxaţia mandibulei • Adesea este necesară asistenţa specializată

Curăţarea digitală a cavităţii bucale • Se va efectua numai pentru îndepărtarea corpilor străini solizi, vizibili

Obstrucţia căilor aeriene la adult Evaluează severitatea Obstrucţie severă a căilor aeriene Inconştient Începe resuscitarea de bază Conştient 5 lovituri interscapulare 5 compresiuni abdominale Obstrucţie uşoară a căilor aeriene Încurajează tusea Continuaţi să evaluaţi dacă tusea devine ineficientă înainte ca pacientul să devină inconştient

Obstrucţia căilor aeriene superioare • 5 lovituri interscapulare • Se va verifica obţinerea dezobstrucţiei după fiecare lovitură • Dacă nu s-a obţinut dezobstrucţia prin lovituri interscapulare vor fi efectuate 5 compresiuni abdominale

Compresiuni abdominale

Pacient inconştient? Solicitaţi ajutor Algoritmul DAE Eliberarea căilor aeriene Nu respiră normal Trimiteţi după defibrilator semiautomat Solicitaţi ajutor prin 112 RCP 30 : 2 Pana la sosirea defibrilatorului Evaluarea Ritmului Se indică şoc Nu se indică şoc Defibrilaţi o singură dată 150 – 200 J bifazic 360 J monofazic RCP 2 min 30 : 2 Până la reluarea respiraţiilor normale

Întrebări?