Скачать презентацию DUMINICA A IV-A A PASTELUI eu sunt pastorul Скачать презентацию DUMINICA A IV-A A PASTELUI eu sunt pastorul

acc7f4e4276d781c54c1a4633631ab4d.ppt

  • Количество слайдов: 27

DUMINICA A IV-A A PASTELUI eu sunt pastorul cel bun! Ioan 10, 11 -18 DUMINICA A IV-A A PASTELUI eu sunt pastorul cel bun! Ioan 10, 11 -18

Isus le-a spus iudeilor: Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă Isus le-a spus iudeilor: Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.

Cel plătit şi care nu este păstor, căruia nu-i aparţin oile, vede că vine Cel plătit şi care nu este păstor, căruia nu-i aparţin oile, vede că vine lupul, lasă oile şi fuge, iar lupul le răpeşte şi le împrăştie; pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi.

Eu sunt păstorul cel bun. Eu le cunosc pe ale mele şi ale mele Eu sunt păstorul cel bun. Eu le cunosc pe ale mele şi ale mele mă cunosc pe mine aşa cum mă cunoaşte Tatăl şi eu îl cunosc pe Tatăl; iar eu însumi îmi pun viaţa pentru oi.

Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc; iar ele vor asculta glasul meu şi va fi o singură turmă şi un singur păstor.

De aceea mă iubeşte Tatăl, pentru că îmi dau viaţa pentru ca s-o iau De aceea mă iubeşte Tatăl, pentru că îmi dau viaţa pentru ca s-o iau din nou.

Nimeni n-o ia de la mine, ci eu o dau de la mine însumi. Nimeni n-o ia de la mine, ci eu o dau de la mine însumi. Am putere să o dau şi am putere să o iau din nou. Această poruncă am primit-o de la Tatăl meu.

În timpurile biblice existau două feluri de păstori: Pentru cel angajat, îngrijirea turmei era În timpurile biblice existau două feluri de păstori: Pentru cel angajat, îngrijirea turmei era doar o slujbă. El trecea de la o turmă la alta, în funcţie de condiţiile slujirii, şi nu şi-ar fi riscat viaţa pentru oi. La vederea lupilor sau a hoţilor el ar fi fugit să îşi salveze viaţa, lăsând turma la mila invadatorilor. Isus a spus că el nu este acest gen de păstor.

Mai există apoi păstorul-proprietar al turmei, care creşte împreună cu turma şi rămâne cu Mai există apoi păstorul-proprietar al turmei, care creşte împreună cu turma şi rămâne cu aceeaşi turmă toată viaţa sa. El cunoaşte fiecare oaie din turmă. Le cheamă pe fiecare pe nume şi îţi poate spune povestea personală a fiecăreia dintre oi, când şi unde s-a născut, problemele pe care le-a avut în viaţă, caracteristicile ei personale.

El se îngrijeşte de nevoile individuale fiecăreia dintre ele. Ştie care ar putea rămâne El se îngrijeşte de nevoile individuale fiecăreia dintre ele. Ştie care ar putea rămâne în urmă după un drum lung şi le duce în braţe. Ştie care ar putea să se îndepărteze de turmă şi le urmăreşte cu atenţie atunci când ajung în locuri periculoase. Ştie care sunt gestante şi au nevoie de hrană specială.

Când turma este atacată de lupi sau hoţi, el îşi riscă viaţa şi se Când turma este atacată de lupi sau hoţi, el îşi riscă viaţa şi se luptă să îşi apere oile. El este bunul păstor care îşi dă viaţa pentru oile sale.

Oile care pasc pe marginile munţilor, care se depărtează de turmă şi de păstor, Oile care pasc pe marginile munţilor, care se depărtează de turmă şi de păstor, deseori sunt răpite de lupi. Oile care rămân aproape de păstor, se simt în siguranţă, pentru că el, în caz de nevoie, le va salva.

Şi alte oi vor asculta glasul meu! Isus le arată iudeilor că vor pierde Şi alte oi vor asculta glasul meu! Isus le arată iudeilor că vor pierde conducerea oilor şi că va stăpâni şi va conduce el. Se arată că va amesteca turmele neamurilor cu cei ascultători din Israel, va chema la cunoaşterea lui Dumnezeu popoarele de pretutindeni. (Sf. Ciril al Alexandriei)

Va fi o singură turmă şi un singur păstor! Va fi o singură turmă şi un singur păstor!

OAIA CEA PIERDUTĂ Costache Ioanid Pe-un hău fără vad, pe-o gură de Iad, ce OAIA CEA PIERDUTĂ Costache Ioanid Pe-un hău fără vad, pe-o gură de Iad, ce umbră fugară urcă şi coboară în faptul de seară? E oaia din urmă fugită din turmă, e oaia pierdută, una dintr-o sută, e oaia ce plânge cu lacrimi de sânge. . .

„Drăguţule bace, vino de mă-ntoarce, de mă-ntoarce-acasă din negura deasă. Iată-ţi cer iertare c-am „Drăguţule bace, vino de mă-ntoarce, de mă-ntoarce-acasă din negura deasă. Iată-ţi cer iertare c-am rămas pe vale, crezând că-n genune sunt ierburi mai bune, crezând că-n rovine sunt ape mai line, crezând că-n spelunci sunt umbre mai dulci. Nu ştiam că-n lume apele-s spume, bulgării sunt sterpi şi umbra-i cu şerpi”.

Plânge-amar oiţa, plânge mioriţa. Dorm viroage-afunde. Nimeni nu răspunde. Iar pe-un deal de stâncă, Plânge-amar oiţa, plânge mioriţa. Dorm viroage-afunde. Nimeni nu răspunde. Iar pe-un deal de stâncă, din bezna adâncă, iese lup flămând lung adulmecând, prin ceaţă urlând. . . „Au-auuu. . . oare cine plânge cu suspine prin gropi cu jivine? Au-auuu. . . soră dulce ce alean te-aduce de sus, din răscruce? ”

„Drăguţule bace, vino de mă-ntoarce-acasă, unde iarba-i deasă, mă-ntoarce la stână, unde apa-i bună, „Drăguţule bace, vino de mă-ntoarce-acasă, unde iarba-i deasă, mă-ntoarce la stână, unde apa-i bună, unde-s garduri ’nalte şi lupii deoparte. Lasă-le-adormite oile smerite, lasă-le-ntre mirţi oile cuminţi, în iarbă cu rouă, nouăzeci şi nouă, şi vino prin ceaţă la oaia răzleaţă, la oaia-nşelată, cea mai vinovată, de lup căutată!”

„Au-auuu. . . soră bună, haidem împreună să-mpletim cunună! Au-auuu. . . stea frumoasă „Au-auuu. . . soră bună, haidem împreună să-mpletim cunună! Au-auuu. . . stea frumoasă vin’ la mine-acasă, ca mândră mireasă!. . . ” „Drăguţule bace, vino de mă-ntoarce, de mă-ntoarce-n pace! Că numai tu doară plângi pentru-o mioară. Că numai cu tine apele sunt line, iarba-i cu sulfine şi ieslele pline; iar lupii nu urlă ca viforu-n turlă!”

Plânge oaia, plânge cu lacrimi de sânge. Unde-i baciul, unde? Nimeni nu răspunde. Şi Plânge oaia, plânge cu lacrimi de sânge. Unde-i baciul, unde? Nimeni nu răspunde. Şi prin spini deodată chip de lup se-arată, gură încolţată, limbă spumegată, frunte-ncrâncenată. Iar oaia pribeagă, sleită de vlagă, geme şi se-ngaimă tremurând de spaimă şi drept peste-un trunchi cade în genunchi.

Dar ce glas, ce tunet vine cu răsunet? Iată. . . vine baciul trosnind Dar ce glas, ce tunet vine cu răsunet? Iată. . . vine baciul trosnind cu gârbaciul, cu vântul în plete, cu fluieru-n bete, repezind cu sete cârja de stejar în lupul flămând. Dar, vai, şerpi plevuşcă pe păstor îl muşcă. Spinii de pe munte îl împung în frunte. Pietrele din bezne îl crestează-n glezne. Iar lupul de-a drept îi sare în piept.

Rânjind oţărât, îl muşcă de gât. Trăgând cu nesaţ, îl rupe de braţ. ca Rânjind oţărât, îl muşcă de gât. Trăgând cu nesaţ, îl rupe de braţ. ca un val involt se zvârle de şold. Dar baciul viteaz prinzând cu necaz fiara de grumaz, de sus, de pe stânci, îi dă iute brânci în râpele-adânci.

Apoi plin de sânge, puterile-şi strânge, pe frunte-şi sărută oaia cea pierdută şi, cu Apoi plin de sânge, puterile-şi strânge, pe frunte-şi sărută oaia cea pierdută şi, cu ea pe umăr, prin şerpi fără număr, îşi croieşte vad prin gura de Iad prin cioate de brad. Sună văgăuna: „N-am pierdut nici una!. . . ”

Iar colo la stână stau acum pe-o rână, stau acum în tihnă oile-n odihnă. Iar colo la stână stau acum pe-o rână, stau acum în tihnă oile-n odihnă. Somnul le alină, luna le-nsenină, norii li se-nclină. Doar tu, baci viteaz, doar tu stai tot treaz, priveghind cu drag, cu aspru toiag, din noapte în noapte, cu oile toate, din zori până-n zori, cu turma-ntre flori.

Dar la nunta ta, munţii vor cânta, brazii voi juca, îngerii din Rai vor Dar la nunta ta, munţii vor cânta, brazii voi juca, îngerii din Rai vor sta fără grai, văzând lângă tine oile senine prefăcute toate în albe surate, în albe domniţe cu crini la cosiţe. O, dar ce crăiasă, ce împărăteasă îţi va fi mireasă îmbrăcată-n soare, cu văl de ninsoare, cu stele-n cunună, călcând peste lună?

Nu va fi o zee, zână marmoree, nici os de regină din zare străină. Nu va fi o zee, zână marmoree, nici os de regină din zare străină. Ci-ţi va fi menită oaia cea fugită. . . oaia rătăcită. . . oaia cea pierdută, una dintr-o sută, cea mai vinovată şi cea mai pătată, dar decât oricare prin dulce iertare cea mai iubitoare!

Power Point – Lucian Diac Şcoala Biblică Nazaret www. nazareth. ro Power Point – Lucian Diac Şcoala Biblică Nazaret www. nazareth. ro