Der österreichische Autor Erich Hackl thematisiert in seinem

Der österreichische Autor Erich Hackl thematisiert in seinem Buch die Zigeuner verfolgung im Zweiten Weltkrieg. Er schildert das Schicksal - die Geschichte ist authentisch - des Zigeuner-Mädchens Sidonie, das als Baby von seiner Mutter verlassen, von liebevollen Pflegeeltern in Steyr aufgezogen wurde und 1943 im Alter von zehn Jahren in Auschwitz starb. Dazu hat er Archivarbeit geleistet und integriert Dokumentarisches. Er verwirft übliche Techniken realistischer Erzählung, den realistischen Dialog. Weitgehend sachlich und distanziert erfüllt Hackl die schreckliche Chronistenpflicht, bis er an die Stelle kommt, an der er sich "nicht länger hinter Fakten und Mutmaßungen verbergen kann. An der er seine ohnmächtige Wut hinausschreien möchte". Ein Findlingskind wird 1933 hin und her geschoben und landet beim Ehepaar Hans und Josefa Breirath in Pflege. Das dunkelhäutige, schwarzhaarige Zigeunerkind Sidonie Adlersburg wird in dieser Familie mit dem eigenen Kind Manfred und dem späteren zweiten Pflegekind Hilde trotz Armut gut aufgenommen.

Proiectul acestei grupe pentru prezentare în faţa comisiei este un mix de desen tempera şi tăieturi din ziare. Cuvintele cheie alese, scrise în dreapta jos: • Auschwitz • Blutschutz – gesetz = Legea purităţii rasiale (a sângelui)

Acelaşi roman de dragoste în reprezentarea altei grupe În plan apropiat_ Estul cenuşiu iar zidul(curios!) prezintă totuşi un loc de trecere spre lumea însorită. (Mesajul trebuie să fie: când vrei, este posibil)

“Mă cheamă Matthias Loerke” scrisese Matze. ”Locuiesc pe Krugallee, nr. 72, cod 1193 -RDG, Berlin. Am aproape 12 ani şi sunt în clasa a VIa. Cine găseşte acest mesaj în sticlă să-mi scrie. Eu o să-i răspund cu siguranţă. ” Matthias are 11 ani şi locuieşte în Berlinul de Est. Romantica idee să trimită un mesaj în sticlă, ce putea ajunge până în Africa sau Australia ia sfârşit atunci când Lika pescuieşte sticla din Spree, în Berlinul de Vest. Ia naştere o prietenie secretă prin scrisori, căci mama lui Matze este cu totul împotriva faptului că el întreţine ”contacte cu Vestul” cum le numeşte ea, pt că ea se teme pt slujba ei. Faptul că Matze şi Lika găsesc totuşi o cale să-şi scrie, îi aduce pe amândoi nu doar aproape, ci ei reuşesc chiar să se întâlnească la Müggelsee. Totuşi, totul se compromite. . . Această povestire descrie adaptat din perspectiva copiilor cum trebuie să fi fost în Berlin în timpul în care Germania a fost divizată. Pentru Matze Berlinul de Vest e o lume străină. Şi Lika ştie puţine despre Est. Dorinţa de a se cunoaşte mai bine este însă mai puternică decât frica de a fi auzit sau urmărit. Doi copii perfect normali care trăiesc în două lumi diferite şi care totuşi se găsesc.

“Die Welle” din perspectiva grupei 14 Se remarcă un personaj care în loc de ochi simbolul grupării(simbolizând îndoctrinarea)

Fetele Ella(15 ani, evreică), prietena ei cea mai bună Jerus(17, evreică) şi Nadira(18, palestiniană) sunt reprezentate ţinându-se de mână, în momentul în care cea din urmă aprinde bomba.

Aceeaşi povestire în reprezentarea copiilor din grupa 24 După evenimentul însângerat Ella, singura supravieţuitoare, suferă o depresie. Lângă fată mai apare prietenul ei arab pe care l-a cunoscut în spital, după accident.