efd7ee809e9a60d71e2dc611ed30330e.ppt
- Количество слайдов: 28
CURS 6 Finanţarea investiţiilor publice • Fondurile Uniunii Europene • Împrumutul obligatar
I. Obiective ale investiţiilor publice
II. Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice n Surse proprii (impozite, taxe, contribuţii, donaţii şi sponsorizări, fonduri externe nerambursabile, grant-uri; subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete: subvenţii de la bugetul de stat pentru retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare, aeroporturi de interes local, planuri şi regulamente de urbanism, finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentare cu apă a satelor etc. (lege buget de stat 2006) n Surse împrumutate (contractare de împrumuturi, emisiune de titluri financiare: obligaţiuni municipale)
II. Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice n Avantajele utilizării resurselor proprii: ¡ ¡ ¡ -economii la costurile cu dobânda: potenţialele economii pot fi alocate în scopul finanţării a noi obiective; autorităţile publice nu pot spori nivelul fiscalităţii în vederea acoperirii cheltuielilor cu dobânzile; -asigurarea flexibilităţii financiare: neexistând obligaţii pe termen lung, autorităţile publice vor dispune de un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte angajarea veniturilor în vederea finanţării altor categorii de cheltuieli; -posibilitate ridicată de contractare a creditelor: finanţarea din resursele proprii astăzi oferă autorităţilor publice posibilitatea autorităţilor publice de a obţine un împrumut mâine.
II. Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice n Dezavantajele utilizării resurselor proprii: ¡ ¡ ¡ -fonduri insuficiente pentru necesarul de capital (număr prea mare de proiecte, proiecte de mare amploare şi costisitoare); -lipsa echităţii finanţării publice dintre generaţii (discutabil); -repartizarea inegală a cheltuielilor de capital: costurile iniţiale asociate investiţiilor publice sunt foarte mari, în comparaţie cu veniturile care au o repartizare aproximativ egală de la un an la altul.
II. Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice n Avantajele utilizării resurselor împrumutate: ¡ ¡ ¡ -permite autorităţilor publice demararea rapidă a proiectelor de investiţii: (Discuţii pe marginea avantajelor împrumuturilor contractate de la instituţii de credit vs. împrumut obligatar); -asigură o mai mare echitate între generaţii; -egalizează, în timp, costurile investiţiei.
III. Finanţarea din fonduri ale UE n n Fonduri structurale Fonduri de coeziune ¡ ¡ Parte semnificativã a fondurilor alocate pentru dezvoltare economicã În perioada financiarã 2007 -2013 aceste fonduri vor finanţa: n proiecte de infrastructurã de mediu n Transport n resurse umane n Turism n egalitate de şanse n IT
III. Finanţarea din fonduri ale UE n n n Totalul fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007 -2013 este de peste 30 miliarde de euro 19, 667 miliarde reprezintã fondurile structurale si de coeziune Restul reprezită alocãri financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol si a economiei rurale. Informaţii preluate de pe www. fonduri-structurale. ro
III. Finanţarea din fonduri ale UE n Fondurile structurale si de coeziune: Principiul care stã la baza unei implementãri cu succes a acestei politici este parteneriatul dintre toti actorii implicati: administratiile nationale, regionale si locale, societatea civilã, mediul de afaceri, unitãti de cercetare si dezvoltare, etc. Pentru perioada 2007 -2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde euro) va fi alocat politicii de coeziune care va fi finantatã prin trei instrumente financiare: ¡ ¡ - Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) - destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. FEDR va sustine prioritãtile Comunitãtii, în special întãrirea competitivitãtii si inovãrii, crearea de locuri de muncã pe termen lung si asigurarea dezvoltãrii durabile. Principiile alocãrii acestui fond sunt: n n n ¡ ¡ concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeanã, statele membre UE si autoritãtile locale si regionale (pentru planificarea si punerea în practicã a interventiei structurale), programarea interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie sã se substituie celei nationale). - Fondul Social European (FSE) - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Se acordã sustinere financiarã actiunilor de formare si reconversie profesionalã ca si celor vizând crearea de noi locuri de muncã. - Fondul de Coeziune (FC) –trebuie sa contribuie la întãrirea coeziunii economice si sociale a Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile. Obiectivele politicii de coeziune pentru 2007 -2013 sunt: n n Convergentã (80% din buget) - regiunile din Statele Membre care primesc finantare sub acest obiectiv sunt cele care au un Produs Intern Brut(PIB)/capita < 75% din media comunitarã Competitivitate regionalã si ocuparea fortei de muncã (15% din buget) Cooperare teritorialã europeanã (5% din buget) Informaţii preluate de pe www. fonduri-structurale. ro
III. Finanţarea din fonduri ale UE n Principalele domenii de finantare prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) : ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea capacităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona Europeană de cercetare. Societatea informaţională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice, îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line. Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul şi lupta împotriva secetei, prevenţia şi controlul integrat al poluării. Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru prevenirea şi lupta cu riscurile naturale şi tehnologice, Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru dezvoltarea unui turism durabil. Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii culturale. Investiţii în transport. Investiţii în energie. Investiţii în educaţie inclusiv training vocaţional. Investiţii în infrastructură de sănătate şi socială. Informaţii preluate de pe www. fonduri-structurale. ro
III. Finanţarea din fonduri ale UE n Principalele domenii de finantare prin Fondul Social European (FSE): ¡ ¡ ¡ Accesul la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate. Incluziunea sociala a categoriilor dezavantajate în vederea integrării durabile a acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii. Reforme ale sistemelor de educaţie şi training pentru dezvoltarea angajării. Crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior, centre de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi. Efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin promovarea start-up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin crearea de reţele între principalii actori implicaţi cum sunt partenerii sociali, ONG-uri la nivel naţional, regional şi transnaţional. Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor publice la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a partenerilor sociali şi a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei mai bune reglementări. Informaţii preluate de pe www. fonduri-structurale. ro
III. Finanţarea din fonduri ale UE n Principalele domenii de finantare prin Fondul de Coeziune (FC) : ¡ Reţele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes european ¡ Proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de politica de protecţie a mediului comunitară şi în planul de acţiune pentru mediu ¡ domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod evident beneficii pentru mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier şi al traficului aerian şi maritim, transport public şi urban curat. Informaţii preluate de pe www. fonduri-structurale. ro
III. Finanţarea din fonduri ale UE n Conditii pentru a beneficia de fonduri structurale (autoritate publică locală iniţiind un proiect de investiţii privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii judeţene şi locale de drumuri) ¡ Autoritatile sustin ca poate fi beneficiar eligibil cine indeplineste criteriile stabilite in Programul. Complement pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele Complement trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile de Management). De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul lansarii „cererii de proiecte"sau in Ghidul Solicitantului In acelasi timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei romane si sa fie inregistrat in Romania. ¡ Cum este proiectul eligibil? n - este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei; n - se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul Complement, pentru fiecare domeniu major de interventie; n - se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este prezentat in Programul Complement sau in Ghidul Solicitantului; n - durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite in „cererea de proiecte"; n - respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce priveste ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse, dezvoltare durabila. ¡ Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri structurale? n Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile, precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi reprezentata si de contributia in natura a beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul Solicitantului. De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de Management in conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in momentul lansarii unei „cereri de proiecte", Autoritatea de Management va face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte. ¡ Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect? n * Analiza economico-financiar a; * Analiza de risc; * Studiul de fezabilitate; * Proiectul tehnic, acolo unde este cazul; * Autorizatia de constructie; * Aviz de mediu; * Evaluarea strategica de mediu; * Documente de confirmare a cofinantarii; * Detalii privind contributia in natura; * Titlul de proprietate/ Act de concesiune; * Documente contabile ale firmei; * Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect; * Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la Administratia Financiara) ¡ Cum se obtine finantarea? n Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea de Management. Exista un model unic de cerere de finantare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe diferentiate pe fiecare fond in parte. n Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar / Autoritatii de Management. n Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM. n Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare. n Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului. n Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare. n Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare Informaţii preluate de pe www. mfinante. ro
IV. Surse de finanţare a obiectivelor de investiţii de interes local-surse împrumutate n n n Împrumuturile: obligaţiile generate de contractele de pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională prin care statul obţine fonduri de la o persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le ramburseze împreună cu dobânda şi cu alte costuri, într-o perioadă specificată. Legea datoriei publice nr. 313/2004: autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt, mediu sau lung pentru realizarea de investiţii publice sa interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Legea datoriei publice nr. 313/2004: împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se face exclusiv din bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.
IV. Contractarea împrumuturilor de către autorităţile publice locale n OU nr. 45/2003 privind finanţele publice locale ¡ Aprobarea: n n ¡ Instrumentele datoriei publice locale: n n ¡ -contractarea/garantarea de împrumuturi interne/externe pe termen scurt, mediu sau lung -Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor care îl compun pot hotărâ contractarea de împrumuturi -pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garanţia statului, dar cu informarea în prealabil a Ministerului Finanţelor Publice Împrumuturile externe pot fi contractate direct, numai cu avizul prealabil al comisiei de autorizare a acestor împrumuturi -titluri de valorare (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligaţiuni emise de stat) -împrumuturi de la societăţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de credit Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare: n n -direct de către autorităţile administraţiei publice locale -prin interrmediul unor agenţii ori alte instituţii specializate
IV. Contractarea împrumuturilor de către autorităţile publice locale ¡ Condiţii pentru contractarea împrumuturilor: n n -contractarea împrumuturilor de către unităţile administrativteritoriale, precum şi cele contractate de către agenţii economici şi serviciile publice aflate în subordinea acestora se poate face pe baza veniturilor proprii (venituri proprii formate din impozite şi taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit) -interdicţia în cazul în care totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv cele ale împrumutului care urmează să fie contractat/garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor proprii, excepţie făcând cazurile prevăzute prin legi speciale
IV. Contractarea împrumuturilor de către autorităţile publice locale q-constituirea fondului de risc, în afara bugetului local, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de către agenţii economici şi serviciile publice de subordonare locală q-fondul de risc se constituie din sumele încasate sub formă de dobânzi şi comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului; dobânzi şi penalităţi de întârziere
V. Obligaţiuni municipale-definire şi caracteristici Obligaţiunea municipală: obligaţie a unei administraţii locale de a rambursa capitalul împrumutat. -atrag un grup mai mare de investitori şi de persoane fizice -sunt investitori pasivi deoarece nu se implică în activităţi de supraveghere a împrumutatului -obligaţiunile municipale ot fi tranzacţionate pe piaţa de capital
VI. Obligaţiuni municipale-tipologie Tipologie: obligaţiuni pentru scopuri generale (activităţi curente): sunt emise de către o autoritate locală care este împuternicită prin lege să perceapă impozite şi taxe, aceasta angajându-se în mod necondiţionat să mobilizeze resursele necesare pentru rambursarea creditului şi lata dobânzii (poat majora nivelul impozitării pentru rambursarea împrumutului). Obligaţiuni încredere deplină şi credit deoarece se bazează pe deplina încredere şi garanţie în autoritatea locală. obligaţiuni pentru proiecte care generează venituri: veniturile (chirii, tarife, taxe speciale) cu care se garantează sunt generate de proiect (ex. autostrăzi sau şosele unde se percep taxe, stadioane etc. ) obligaţiuni double-barrel: hibrizi între primele două forme. Se oferă garanţia încrederii depline şi credit iare veniturile obţinute din proiect garantează rambursarea creditului. obligaţiuni care se bazează pe venituri din taxe speciale: sumele obţinute din specială sunt utilizate pentru scopuri publice generale. Rambursarea datoriei nu condiţionată de capacitatea respectivului proiect de a genra venituri. Obligaţiunile răscumpărate iar dobânda este plătită numai din veniturile derivate din respectiva specială. taxa este sunt taxă obligaţiuni bazate pe venituri din închiriere sau leasing: utilizate penru achiziţionarea de echipamente cu care se poate garanta emisiunea de obşigaţiuni. N cazul neîndeplinirii obligaţiilor, activele pot fi puse la dispoziţia creditorilor şi vândute pentru a limita pierderile acestora.
VII. Obligaţiuni municipale-modalităţi de rambursare Serviciul datoriei: totalitatea obligaţilor constând în ratele scadente ale împrumutului, plata dobânzilor şi a altor comisioane aferente. -trebuie să se ţină cont de ritmul de încasare a veniturilor bugetare sau de ritmul de generare a veniturilor de către proiectul finanţat prin obşigaţiunile municipale emise Modalităţi de rambursare a împrumutului obligatar: Exemplu: Pentru realizarea unui obiectiv de interes local, primăria oraşului A a lansat un împrumut în valoarea de 150 milioane u. m. Valoarea nominală a titlurilor emise a fost stabilită la 10000 u. m. ; rata nominală a dobânzii este de 10%; durata de viaţă a împrumutului 5 ani. rambursarea prin anuităţi constante rambursarea prin rate constante rambursarea la scadenţă
VII. Obligaţiuni municipale-modalităţi de rambursare
VIII. Obligaţiuni municipale-capacitatea de îndatorare Studiu de caz municipalităţile Predeal şi Mangalia Gradul de îndatorare (G): SDP: serviciul datoriei publice TVC: total venituri curente, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit (venituri proprii)
IX. Obligaţiunile municipale-Cât ne putem îndatora? -nu există experienţă în managementul datoriei publice -nu există capacitatea tehnică pentru realizarea managementului datoriei publice -resurse limitate pentru proiectarea investiţiilor de finanţat -resurse limitate pentru implementarea investiţiei -resurse limitate pentru exploatarea şi întreţinerea investiţiei -estimări incerte în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare viitoare
X. Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional Rata surplusului operaţional (S): SOC: surplusul operaţional curent TVC: total venituri curente (venituri proprii)
X. Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional n Exemplu – municipalitatea Arad ¡ ¡ Valoarea nominală a emisiunii: 65 mld. lei Rata dobânzii: 14% pe an Perioada de maturitate a obligaţiunilor: 36 luni Preţ de emisiune: 1. 000 lei/obligaţiune
X. Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional
X. Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional
CURS 6 Finanţarea investiţiilor publice
efd7ee809e9a60d71e2dc611ed30330e.ppt