Conform art 425 Probele sînt elemente de fapt

Conform art. 425 Probele sînt: elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de Codul Contravenţional care servesc: • la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei; • la identificarea făptuitorului; • la constatarea vinovăţiei; • la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.

În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: · procesul-verbal cu privire la contravenţie; · procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor; · procesul-verbal de percheziţie; · explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional; · depoziţiile victimei, ale martorilor; · înscrisurile; · înregistrările audio sau video, fotografiile; · corpurile delicte; · obiectele şi documentele ridicate; · constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale; raportul de expertiză.

Nu pot fi admise ca probe datele care au fost obţinute: a) prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere; b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice; c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale persoanei, inclusiv a dreptului la apărare sau a dreptului la interpret/traducător.

Procesului contravenţional i se aplică în mod corespunzător prevederile Codului de procedură penală cu privire la mijloacele de probă şi la procedeele probatorii, cu excepţiile prevăzute de Codul Contravenţional. (alin. 7 art. 425 C. C. )

Cercetarea la faţa locului (art. 426 C. C. ) În scopul descoperirii: urmelor contravenţiei; corpurilor delicte; pentru a stabili circumstanţele contravenţiei; pentru a stabili alte circumstanţe care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei. Agentul constatator efectuează cercetarea la faţa locului: a terenului, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.

C. F. L. se efectuează: cu permisul persoanei căreia i se lezează dreptul la inviolabilitatea domiciliului cu autorizaţia instanţei de judecată

În caz de contravenţie flagrantă: Cercetarea la domiciliu se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a agentului constatator fără autorizaţia instanţei de judecată. Instanţei de judecată i se prezintă imediat sau nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea cercetării la domiciliu, materialele obţinute în urma cercetării, indicîndu-se motivele efectuării ei. Instanţa de judecată verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale.

DOCUMENTELE ÎNTOCMITE ODATĂ CU EFECTUAREA CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI (fără permisul persoanei care locuieşte sau deţine sediul în el) ORDONANŢĂ DE EFECTUARE A CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI (cu autorizarea instanţei de judecată) întocmită de agentul constatator ÎNCHEIERE în vederea autorizării efectuării cercetării la faţa locului întocmită de instanţa de judecată PROCES-VERBAL DE EFECUARE A CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI întocmit de agentul constatator

Temeiurile pentru ridicarea obiectelor şi documentelor (art. 427) Lucrătorul organului afacerilor interne efectuează ridicarea obiectelor şi documentelor, în temeiul unei ordonanţe întemeiate. dacă pot avea importanţă pentru cauză; dacă se cunoaşte exact locul şi persoana la care se află.

Documentele ridicate cu autorizaţia instanţei de judecată. cele care conţin informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar; informaţia privind convorbirile telefonice.

RIDICAREA obiectelor şi documentelor (art. 427 alin. 1 C. C. ) ORDONANŢĂ DE RIDICARE întocmită de lucrătorul organului afacerilor interne PROCES-VERBAL DE RIDICARE întocmit de lucrătorul organului afacerilor interne

RIDICAREA de documente ce conţin informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice: ORDONANŢĂ DE RIDICARE (cu autorizaţia instanţei de judecată) întocmită de lucrătorul organului afacerilor interne ÎNCHEIERE privind autorizarea ridicării de documente, întocmită de instanţa de judecată PROCES-VERBAL DE RIDICARE a documentelor întocmită de lucrătorul organului afacerilor interne

PERCHEZIŢIA Temeiurile pentru efectuarea percheziţiei art. 428. Organul de constatare a contravenţiilor este în drept să efectueze percheziţie dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într -o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o anumită persoană se pot afla: instrumente ce au servit la săvîrşirea contravenţiei; obiecte sau alte valori dobîndite din contravenţie; precum şi obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.

Percheziţia se efectuează: în baza unei hotărîri motivate a organului de constatare a contravenţiilor şi numai cu autorizaţia instanţei de judecată.

În caz de contravenţie flagrantă: percheziţia se poate efectua în baza unei hotărîri motivate fără autorizaţia instanţei de judecată, urmînd ca acesteia să i se prezinte imediat sau nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei. Instanţa de judecată verifică legalitatea acestei acţiuni.

Conform alin. 5 art. 428 C. C. prin domiciliu se înţelege: locuinţa sau o construcţie destinată locuirii permanente sau temporare (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială); anexele lor nemijlocite constituind partea lor indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun); orice teren privat, vehicul, navă maritimă sau fluvială privată, birou.

PERCHEZIŢIA art. 428 C. C. ORDONANŢĂ DE PERCHEZIŢIE (cu autorizaţia instanţei de judecată) întocmită de agentul constatator ÎNCHEIERE privind autorizarea efectuării percheziţiei, întocmită de instanţa de judecată PROCES-VERBAL DE PERCHEZIŢIE întocmit de agentul constatator respectînd prevederile art. 430 C. C.

Corpurile delicte art. 431 C. C. se consideră: obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, faţă de care există temeiuri a presupune că: au servit la săvîrşirea contravenţiei; au păstrat asupra lor urmele faptei contravenţionale; au constituit obiectul acestei fapte; pot servi ca mijloc de constatare a existenţei ori inexistenţei elementelor constitutive ale contravenţiei.

Păstrarea corpurilor delicte: Pînă la soluţionarea cauzei contravenţionale, agentul constatator asigură păstrarea corpurilor delicte potrivit prevederilor art. 159– 161 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător în procesul contravenţional. La judecarea cauzei contravenţionale, instanţa hotărăşte asupra corpurilor delicte potrivit prevederilor art. 106 din Codul penal şi ale art. 162 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător în procesul contravenţional.

Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor organul de constatare a contravenţiilor, dacă există temeiuri de a efectua percheziţia corporală sau ridicarea, poate ridica obiectele şi documentele care au importanţă pentru cauză, care se află în hainele, în alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor se efectuează în baza ordonanţei speciale întocmită de lucrătorul OAI şi cu autorizaţia instanţei de judecată:

Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor se pot efectua fără autorizaţia instanţei de judecată: a) în cazul reţinerii – măsură procesuală de constrîngere prevăzută la art. 433 alin. (1); b) dacă există motive rezonabile pentru a presupune că una dintre persoanele care se află la locul efectuării percheziţiei sau ridicării ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru justa soluţionare a cauzei.

Procesul-verbal cu privire la percheziţie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor trebuie să cuprindă: că celor prezenţi li s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de Codul Contravenţional; se înscriu declaraţiile făcute de aceste persoane.

Măsurile procesuale de constrîngere (art. 432 C. C. ) a) reţinerea; b) aducerea silită; c) înlăturarea de la conducerea vehiculului; d) examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe; e) reţinerea vehiculului.

Reţinerea (în limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice) se aplică în cazul: a) contravenţiilor flagrante pentru care Codul contravenţional prevede sancţiunea arestului contravenţional; b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au fost epuizate toate măsurile de identificare; c) contravenţiilor pasibile de aplicarea măsurii de siguranţă a expulzării.