COMISIA METODICĂ A DIRIGINŢILOR INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE

COMISIA METODICĂ A DIRIGINŢILOR INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALA DE MASĂ Şcoala gimnazială nr. 12 Tulcea Prof. consilier şcolar, Batiste Jenica

Legislaţie CES LEGE Nr. 1 din 5 ianuarie 2011 - Legea educaţiei naţionale; ORDIN Nr. 5555 din 7 octombrie 2011 - pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională; ORDIN Nr. 5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat; ORDIN Nr. 5574 din 7 octombrie 2011 - pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu CES integraţi în învăţământul de masă; ORDIN Nr. 5575 din 7 octombrie 2011 - pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale; ORDIN Nr. 6552 din 13 decembrie 2011 - pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psiho- educaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES.

Integrarea scolară Reprezintă procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) si de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare; ART. 9 CES pot fi derivate în principal din: a) dizabilităţi (handicap) - care au la bază o deficienţă sau boală; b) dificultăţi de învăţare si tulburări de limbaj. q ART. 10 cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale educaţiei adaptate particularităţilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc. ); q Se realizează prin clase si grupe speciale - pentru copii si elevi cu dizabilităţi - din unităţi scolare speciale sau din scoli de masă; Ø prin scoli de masă, individual, cu sau fără servicii educaţionale de sprijin; prin grupe sau clase din unităţi sanitare în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari, de 4 săptămâni; Ø la domiciliu (scolarizare itinerantă), pe o perioadă determinată; Ø prin alte structuri scolare.

Principiile integrării: Art. 4. ü echitatii - din perspectiva dreptului la educatie, in baza caruia accesul la invatare se realizeaza fara discriminare; ü relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si social economice; ü eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente; ü asigurarii egalitatii de sanse - in scopul facilitarii accesului la orice forma de educatie şi asigurarii sanselor egale oricarui copil, elev, tanar, indiferent de rasa, etnie, nationalitate, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata; incluziunii sociale; ü centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; ü participarii si responsabilizarii parintilor. ü

METODOLOGIA PRIVIND EVALUAREA, ASISTENŢA PSIHOEDUCAŢIONALĂ, ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A COPIILOR, ELEVILOR ŞI A TINERILOR CU CES Art. 7 Scopul evaluării este de a stabili dacă elevul/copilul/tânãrul are sau nu CES, în vederea orientării şcolare şi/sau profesionale a acestuia. Art. 13. Evaluarea a) medicala (scrisoare/adeverinţa medicală) realizată de medicul de familie sau medicul specialist; b) psihologica( fisa psihologica eliberata de profesorul psiholog); c) educatională(caracterizare şi fişa psihopedagogică) realizată de către cadrele didactice direct implicate în procesul educaţional; d) sociala(ancheta socială) realizată de asistenţii sociali din cadrul CJRAE sau din primării.

Evaluarea realizată de SEOSP 2 profesori psihologi atestaţi în psihologie educaţională; un profesor psihopedagog; un profesor de educaţie specială; un asistent social; medic pediatru. Art. 9 Finalitatea evaluării este de a orienta decizia şi acţiunea educaţionalã şi de a propune programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare, de a stabili serviciile educaţionale optime în funcţie de nevoile specifice ale copilului/elevului/tânãrului cu CES.

Orientarea realizată de COSP directorul CJRAE, presedinte al comisiei; inspectorul scolar pentru invatamantul special si special integrat; un reprezentant din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului; un reprezentant din partea consiliului judetean; un reprezentant institutiiei de invatamant special cu personalitate juridica. Art. 34. - Orientarea/Reorientarea scolara si profesionala va fi realizata cel putin odata pentru un nivel de invatamant, la cererea parintelui/tutorelui legal instituit sau la cererea institutiilor educationale. Art. 41. - Certificatul de orientare scolara si profesionala este valabil de la data emiterii pană la finalizarea nivelului de invatamant pentru care a fost orientat sau pana la o noua reorientare scolara si profesionala.

Evaluarea continua a copiilor/elevilor/tinerilor din invatamantul special integrat se va face de catre Comisia de expertiza din cadrul CJRAE ART. 14 În situaţia în care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, de pregătire corespunzătoare a clasei în care se află, deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin, acesta poate fi reorientat către o unitate de învăţământ special, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 1/2011. ART. 17 Copilul/Elevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către Comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special la care este încadrat profesorul itinerant şi de sprijin, care oferă serviciile de sprijin. ART. 18 Anual, Comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care îl trimite, împreună cu dosarul elevului, comisiei din cadrul CJRAE, propunând menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia, în funcţie de rezultatele evaluării.

DOSARUL a) cererea parintelui/tutorelui legal instituit adresata COSP; b) copie a actelor de identitate ale parintilor/tutorelui legal instituit (copia sentintei de divort - daca este cazul); c) copie a actelor de identitate ale copilului/elevului/tanarului (certificat de nastere/carte de identitate); d) caracterizarea; e) referat/scrisoare medicala de la medicul de familie/specialist; f) fisa de evaluare complexa; h) fişa psihopedagogica eliberata de unitatea de invatamant; i) fisa privind traseul educational; j) fisa medicala sintetica; k) foaie matricola (copie xerox), daca este cazul; l) ultimul certificat de orientare scolara si/sau profesionala, daca este cazul.

Diagnosticarea abuzivă a copiilor ca având CES, pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi pe baza oricărui alt criteriu, se sancţionează conform legilor în vigoare. ART. 75 În unităţile de învăţământ special pot fi înscrisi si scolarizaţi, de regulă, copii/elevi cu deficienţe/dizabilităţi medii, severe, grave, profunde, asociate în baza certificatului de orientare din cadrul CJRAE. ART. 76 În grupele/clasele integrate în învăţământul de masă pot fi înscrisi, de regulă, copii/elevi cu dificultăţi/tulburări de învăţare, dificultăţi de adaptare, de integrare, precum si cei cu deficienţe/dizabilităţi usoare sau moderate. O astfel de integrare se realizează si individual.

ART. 79 Orientarea scolară si profesională a copiilor/elevilor /tinerilor cu CES se face numai cu acordul familiei /întreţinătorilor legali. Unitatea de învăţământ de masă în care este scolarizat copilul/elevul/tânărul cu CES este obligată să îi acorde asistenţă educaţională corespunzătoare nevoilor sale de dezvoltare, fie prin cadrul didactic de sprijin, fie prin programe de intervenţie personalizate.

ART. 15 Scopul educaţiei speciale si speciale integrate este învăţarea, educarea, reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea scolară, profesională si socială a copiilor /elevilor/tinerilor cu CES sau cu alte tipuri de cerinţe educaţionale ART. 17 Educaţia scolară a copiilor cu CES trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării/recuperării si compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de învăţare. În instituţiile si structurile de învăţământ special si special integrat care utilizează planul de învăţământ de la şcoala de masă se aplică programele scolare si manualele corespunzătoare acestui plan de învăţământ, adaptate tipului de deficienţă/dizabilitate.

ART. 18 Educaţia specială si specială integrată trebuie să îi ajute pe copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale să atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală , prin acumularea experienţei necesare învăţării scolare si sociale; formarea abilităţilor necesare învăţării în scoală; însusirea cunostinţelor; formarea priceperilor si a deprinderilor funcţionale utile integrării sociale, profesionale si vieţii culturale în comunitate; asigurarea sanselor si a condiţiilor pentru continuarea pregătirii scolare pe diferite trepte de învăţământ.

Facilităţi acordate unităţilor de învăţământ integratoare ART. 52 "Grupa/clasa integratoare" se constituie pentru integrarea a 2 - 4 elevi cu deficienţe/dizabilităţi într-o grupă/clasă din învăţământul prescolar, primar sau gimnazial din învăţământul de masă. Efectivul grupei/clasei integratoare este redus faţă de media efectivelor obisnuite, de regulă cu câte 2 - 3 copii/elevi pentru fiecare copil cu CES. ART. 22 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ integratoare beneficiază de cursuri de formare în domeniul educaţiei incluzive, organizate Ministerul, Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

ART. 23 (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copii/elevi cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă li se vor acorda în fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţene ca, la întocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor, să stabilească pentru cadrele didactice din învăţământul de masă care integrează copii/elevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe în pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip "a doua şansă" în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.

Servicii de sprijin educaţional oferite în şcoală Activităţi de adaptare curriculară realizate de către profesorul de sprijin în colaborare cu cadrele didactice de la clasă; Activităţi de învăţare individualizată susţinute de profesorul de sprijin; Activităţi terapeutice şi recuperatorii individualizate/grup(terapie logopedică şi consiliere şcolară şi terapie ocupaţională); Consilierea cadrelor didactice realizată de profesorul consilier şcolar, profesorul logoped şi profesorul itinerant; Consilierea părinţilor privind iniţierea în problematica CES realizată de profesorul consilier şcolar, profesorul logoped şi profesorul itinerant; Consilierea elevilor se realizează după caz şi în colaborare şi cu asistentul social de la CJRAE.

Evaluarea progresului şcolar ART. 93 Ø Personalul didactic dă dovadă de flexibilitate si adaptează situaţiile de învăţare, strategiile, materialele, metodele, mijloacele si resursele pentru realizarea progresului scolar al fiecărui elev. ART. 94 Ø Se face continuu, formativ, prin evaluarea secvenţială de la fiecare lecţie/activitate, precum si evaluarea periodică, sumativă si cea semestrială a activităţii scolare; Ø Poate fi evaluat prin: chestionarea orală, probe scrise, probe practice, scările de apreciere, verificarea cu ajutorul masinilor, evaluarea prin proiecte, portofoliul, testul didactic, precum si prin examene; Ø Se ţine cont de tipul/gradul de dizabilitate a elevului; Ø Se asigură un timp de lucru mai mare, 30 - 60 de minute, precum si alte adaptări specifice în vederea elaborării lucrării; Ø Se va realiza o evaluare diferenţiată în funcţie de evoluţia proprie a copilului, pe baza unor descriptori de performanţă, stabiliţi de învăţătorul/profesorul clasei si de cadrul didactic de sprijin;

Ø Un elev cu dificultăţi de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială. Elevii cu CES care urmează curriculumul de masă adaptat sau curriculumul specific învăţământului special pot susţine evaluările prevăzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011, la solicitarea scrisă a părintelui/tutorelui legal instituit. ART. 25 Pentru asigurarea egalităţii de şanse, toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art. 74 din Legea nr. 1/2011 şi la examenele/concursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora, pe baza recomandărilor formulate în certificatul de orientare şcolară şi profesională.

Şcoala gimnazială nr. 12 Tulcea 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 copiii cu certificate de orientare şcolară 2009 -2010 3 2010 -2011 5 2011 -2012 11 oct. 12 19

Situaţia copiilor cu certificate de orientare şcolară 2009 -2012 10 9 9 8 8 7 7 6 5 4 3 3 2 2 1 1 0 3 2 1 0 preşcolar primar gimnaziu

Tipurile de deficienţe ale copiilor/elevilor din Şcoala gimnazială nr. 12 Tulcea - q q q Intelect de limită - 12 copii Deficienţă mentală uşoară – 6 copii Deficienţă mentală gravă, handicap asociat -1 copil La fiecare dintre aceste deficienţe se asociază şi altele: Ø Tulburări de pronunţie Ø Retard verbal Ø Tulburări grafo-lexice Ø Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie Ø Tulburări de reactivitate şi comportamentale Ø Tulburări emoţionale Ø Tulburare spectru autism Ø Tulburări de ataşament Ø Malformaţii congenitale Ø Epilepsie Ø Astm bronşic

Dificultăţi în realizarea integrării elevilor cu CES În colaborarea cu familia Ø Nu informează cadrele didactice despre problemele copilului; Ø Refuză/ Neagă problemele copilului când îi sunt aduse la cunoştinţă; Ø Nu sunt de acord cu diagnosticarea medicală; Ø Întârzie întocmirea dosarului şi expiră adeverinţa medicală; Ø Renunţă la medicaţia copilului fără acordul medicului; Ø Nu colaborează în exersarea acasă a terapiei logopedice; Ø Au o slabă participare la întâlnirile de consiliere; Ø Nu supraveghează/sprijină elevii în pregătirea şcolară; Ø Consideră că obţinerea Certificatului de orientare şcolară îi asigură promovarea fără a fi prezent/fără a-şi pregăti temele şcolare.

În colaborarea cu copiii/elevii Ø Absentează pentru că după ore au activităţi recuperatorii/au un program organizat în centrele de plasament; Ø Nu au manuale/rechizite; Ø După ore sunt obosiţi pentru terapia logopedică; Ø Refuză/ uită să vină la cabinet la ora stabilită; În colaborarea cu profesorii Ø Realizarea programelor adaptate în colaborare cu profesorul de sprijin; Ø Respectarea obiectivelor din programele adaptate; Ø Adaptarea tezelor şi a testelor ca durată şi grad de dificultate; Ø Schimbarea atitudinii faţă de elevii cu CES Ø Disponibilitatea de timp pentru consiliere. În colaborarea cu familiile celorlalţi copii Ø Manifestă nemulţumire faţă de copiii cu CES din cauza tulburărilor de comportament; Ø Îşi retrag copiii din şcoală sau din clasa integratoare. În colaborarea cu conducerea şcolii Ø Număr mare de elevi în clasele integratoare; Ø Repartizarea inegală a elevilor cu CES în clase. În colaborarea cu ISJ şi DGASPC Ø Integrarea nu s-a realizat gradual şi planificat. Ø Repartizarea unui număr de 51 de copii din centrele de plasament dintre care unii au certificate de orientare şcolară iar 11 copii au dosare pentru SEOSP.

Etapele integrării copiilor cu CES în şcoala de masă : Sensibilizarea - prin acţiuni de informare; Trainingul - învaţă principii, metode şi tehnici adecvate activităţilor instructiv-educative cu elevii deficienţi şi/sau dificili şi, în acelaşi timp, modalităţile prin care aceste metode şi tehnici pot fi adaptate în timpul orelor la clasă; Luarea deciziei-implică reorganizarea structurilor funcţionale şcolii şi revizuirea atitudinii tuturor angajaţilor şcolii; Tranziţia- adoptarea noilor modalităţi de lucru în plan didactic şi renunţarea la unele stereotipuri dar şi schimbări privind structura claselor, dotările necesare în clasă şi în şcoală, curriculum flexibil şi accesibil, modalităţi noi de relaţionare şi colaborare cu părinţii copiilor; Evaluarea procesului - să se facă periodic prin implicarea tuturor părţilor: profesori, elevi, părinţi, membri ai instituţiilor locale.