Cei trei i IMPARŢIALITATE INDEPENDENŢĂ INTEGRITATE Sovata iun

Cei trei `i` IMPARŢIALITATE INDEPENDENŢĂ INTEGRITATE Sovata, iun 2010 judecător Cristi Danileţ

Un PROCES ECHITABIL (art. 6 par. 1 CEDO) presupune: • INDEPENDENŢĂ = lipsa presiunilor si influentelor - ţine de statut, se analizează în raport cu terţii - garantata prin lege • IMPARŢIALITATE = lipsa prejudecăţilor, a prehotărârilor şi a intereselor - ţine de forul interior, e o virtute, se analizează în raport cu însuşi judecătorul - garantata prin regimul de interdictii, incompatibilitati, a conflictului de interese • INTEGRITATE = corectitudine, cinste, principialitate - din perspectiva interna: profesionalism agent public - din pespectiva externa: responsabilitatea institutiei fata de cetatean

Standarde independenta • Naţiunile Unite • • • Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 10 (Paris, 1948); Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, art. 14 alin. 1 (1966, intrat în vigoare în 1976); Comentariul General nr. 13: Egalitatea în faţa instanţelor şi dreptul la un proces echitabil şi public, în faţa unei instanţe independente stabilite prin lege (art. 14 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice) (Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, 1984); Principiile de Bază ale Independenţei Justiţiei (1985); Proceduri pentru Implementarea Efectivă a Principiilor de bază ale Independenţei Justiţiei (1989); Principiile de la Bangalore asupra Deontologiei Judiciare (Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Infracţiuni UNODC, Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrităţii Judiciare, 2001, revizuit la Haga în 2002).

Angajamentele OSCE • Documentul Întâlnirii de la Copenhaga al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1990); • Documentul Întâlnirii de la Moscova al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane al CSCE (1991). Consiliul Europei • Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 6 par. 1 (Roma, 1950, intrată în vigoare în 1953); • Convenţia de Drept Penal asupra Corupţiei (1999, intrată în vigoare în 2002) • Recomandarea nr. (94) 12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor (Consiliul de Miniştri, 1994); • Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor şi Expunerea de motive (Strasbourg, 1998); • Avizul nr. 1 din 2001 referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor, Avizul nr. 2 din 2001 privind finanţarea şi administrarea instanţelor, cu referire la eficienţa sistemului judiciar şi la articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile si libertăţile fundamentale omului, Avizul nr. 3 din 2002 privind principiile şi reglementările care domină imperativele profesionale care se aplică judecătorilor şi în mod special deontologia, comportamentele incompatibile şi imparţialitatea (Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni).

Uniunea Europeană • Carta Uniunii Europene privind Drepturile Fundamentale (Consiliul European, Nisa, 2000); instrumente care aparţin asociaţiilor de magistraţi • Carta Europeană a Judecătorilor (Asociaţia Europeană a Magistraţilor, 1987); • Statutul Universal al Judecătorilor (Uniunea Internaţională a Magistraţilor, 1999). • MEDEL instrumente care aparţin altor ONG-uri sau structuri: • Codul Standardelor Minime de Independenţă a Justiţiei („Standardele New Delhi”, International Bar Association, New Delhi, India, 1982); • Proiectul Declaraţiei asupra Independenţei şi Imparţialităţii Justiţiei (“Singhvi Declaration”, UNESCO, 1989); • Proiectul de Principii asupra Independenţei Justiţiei („Principiile de la Syracusa”, Asociaţia Internaţională de Drept Penal, the International Commission of Jurists şi Centrul pentru Independenţa Judecătorilor şi Avocaţilor, Sicilia, 1981); • Declaraţia Universală asupra Independenţei Justiţiei (World Conference on the Independence of Justice, Montreal, Canada, 1983). • Liniile Directoare ale Latimer House pentru Commonwealth cu privire la Supremaţia Parlamentului şi Independenţa Justiţiei (Latimer House, Marea Britanie, 1998, actualizat în 2002)

INDEPENDENŢA 1 = lipsa presiunilor (ţine de statut, se analizează în raport cu terţii) Independenţa JUSTIŢIEI (structurală) 1. Justitia ca putere publica 2. Justitia faţă de: a. legislativ - schimbari retroactive de hotarari judecatoresti, amnistite - schimbari ale statutului magistratilor - br judecatori la instanta suprema b. executiv - gratiere - declaratii ale ministrului justitiei - Instante militare

Independenta 1 Independenta in practica - Chestiuni adminsitrative: alocare cazuri, conducere instante, disciplinare personal auxiliar - Chestiuni financiare: alocare resurse - Competenta jurisdictionala - Independenţa în luarea deciziilor şi autoritatea judecătorilor: fata de puteri, fata de instantele superioare, fata de sefi, fata de colegi

INDEPENDENŢA 2 = lipsa presiunilor (ţine de statut, se analizează în raport cu terţii) • Independenţa JUDECĂTORILOR (personală), în raport de: - numire: integritatea, pregătirea şi competenţa persoanelor recrutate - durata mandat: revocare, recertificare - inamovibilitate: mutare, luare caz - salarizare - protecţie: fizic, profesional - raspunderea: penala, disciplinara, civila - libertatea de exprimare si asociere - motivare solutii si publicitate sedinta de judecata ! Independenta justitiei pp si independenta procurorilor, politiei judiciare, avocatilor, expertilor

IMPARŢIALITATEA (ţine de forul interior, e o virtute, se analizează în raport cu însuşi judecătorul) § Scop: - judecată obiectivă (“nimeni nu e mai presus de lege”) - judecători neutri, dezinteresaţi, nepartinici (“tratamentul părţilor trebuie să fie egal”) § Elemente: - lipsa oricărei prejudecăţi / prehotărâri - lipsa oricărui interes al judecătorului în cauza pe care trebuie să o soluţioneze (Piersack vs. Belgia, 1982)

ELEMENTUL 1 lipsa de prejudecăţi/prehotărâri Se bazează pe ipoteza unui RISC: un magistrat care a luat decizia cu un titlu, ar putea să repete aceeaşi decizie atunci când este pus să statueze cu un alt titlu (o cauză deja cunoscută de judecător îl poate face pe acesta la judecata în fond să se raporteze la opinia deja exprimată într -o circumstanţă anterioară). Sunt posibile două abordări, analize: una obiectivă şi una subiectivă.

concepţia obiectivă: imparţialitatea este funcţională (organică); aceasta exclude PREHOTĂR REA (hot. anticipata) Explicaţii: • - priveşte jurisdicţia (se referă la orice judecător aflat în aceeaşi situaţie); Piersack vs. Belgia (1982), • - lipsa de imparţialitate se prezumă absolut: oricine soluţionează un dosar într-o fază procesuală, nu poate lua o nouă decizie pe fond în acelaşi dosar (antepronunţare): simpla aparenta duce la aparitit riscului – cale atac, rejudecare, arestare. • - presupune organizarea jurisdicţiei astfel încât să fie înlăturată orice îndoială a publicului, căci până şi aparenţa este importantă: justice must not only be done, it must also be seen to be done. Tirania aparentei. Garanţii: interdicţii, incompatibilităţi, incapacităţi

concepţia subiectivă: imparţialitatea este personală; aceasta exclude PREJUDECATA Explicaţii: - se referă la un anume judecător, care trebuie să nu aibă nici un motiv în a favoriza sau defavoriza pe cineva; - se analizează gândirea sau atitudinea sa: `şi-a format sau nu judecătorul o opinie asupra fondului cauzei sau vinovăţiei acuzatului`? - imparţialitatea se prezumă până la proba contrară. Ex: - face afirmaţii în legătură cu soluţia (antepronunţare), cu părţile - are legături de rudenie, de interese, de dependenţă - a polemizat cu petentul în presă Garanţii: abţinerea, recuzarea, strămutarea

CEDO – criteriul obiectiv+elemente subiective: se face aprecierea in concreto a atitudinii judecătorului în diferite momente anterioare Scop: şi-a format sau nu judecătorul o opinie asupra fondului cauzei sau vinovăţiei acuzatului? Cauze: Hauschildt vs. Danemarca (1989), Morel vs. Franţa (2000), Consecinţe: • - din implicarea în procedurile preliminare, prin luarea unor măsuri de către judecător anterior procesului (detenţie provizorie, audiere martori, autorizare interceptări sau măsuri asiguratorii, fixare termen) nu se poate deduce opinia asupra soluţiei sau vinovăţiei • - aprecierea preliminară a datelor nu este prejudecată a aprecierii finale, formată numai în urma dezbaterilor • - cunoaşterea aprofundată a unui dosar nu implică o prejudecată care să-l împiedice pe judecător să fie imparţial în momentul soluţionării fondului.

Aşadar: • - imparţialitatea nu interzice să îţi formezi o opinie, ci ea împiedică dorinţa de a nu ţi-o schimba (=de a înlătura rostul dezbaterilor): judecătorul trebuie să rămână deschis la primirea noilor fapte, argumente, interpretări; • - dar este lipsă de imparţialitate dacă judecătorul a tratat chestiuni în aceeaşi cauză sau în cauze ori chestiuni analoage atât timp cât s-a pronunţat asupra fondului, asupra culpabilităţii.

Elementul 2: evitarea oricărui conflict de interese Def: acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute

Caractere conflict de interese § Interesul poate fi: - material sau moral - real sau aparent (creează suspiciune); - actual sau viitor; - direct sau indirect. § - Beneficiarul deciziei poate fi: decidentul; familia, prietenii, apropiaţii săi; persoane sau organizaţii cu care a avut, are sau va avea relaţii de afaceri, politice etc.

Exemple conflicte de interese • Persoana care a făcut cercetările preliminare sau exercită acţiunea disciplinară votează asupra aplicării sancţiunii; • Ministrul justiţiei propune numirea unei persoane ca Procuror General după care, în calitate de membru CSM, votează în secţia de procurori ai CSM acea propunere; • Un membru al colegiului de conducere al ICCJ dă aviz unei persoane pentru numirea ca judecător la ICCJ, după care în calitate de membru CSM votează asupra numirii acelei persoane; • Un membru CSM care este membru al unei asociaţii profesionale a magistraţilor decide cu privire la anumite cereri ale asociaţiei adresate CSM; • Un avocat apără părţi cu interese contrare în acelaşi dosar; • Avocatul renunţă la o parte şi angajează partea adversă, folosind informaţiile la care a avut iniţial acces; • Fostul avocat al unei părţi decide ca judecător în acel caz; • Şeful instituţiei acordă un premiu sau distincţie angajatului soţ/rudă; • Preşedintele instituţiei semnează un contract de achiziţii publice de construcţii privind renovarea clădirii instanţei sale; • Consilierul juridic al instituţiei acordă consultaţii angajaţilor care au litigiu cu aceasta;

INTEGRITATEA Motto: cine are o functie (inalta), va fi tentat sa abuzeze de ea • - crearea standardelor, instituirea bunelor practici (PREVENIRE) • - reprimarea comportamentelor deviante (neintegre) de la acestea, adică abuz in serviciu, trafic de influenţă, corupţie (COMBATERE) • - abordare: anticoruptie si conduita

Conflict de interese-probleme Nat jur: prevenire coruptie Izvor: serviciu public • • • Cum identificam? Cum masuram? Cum prevenim? Cum controlam? Cum sanctionam?

Exemple: • 1. În cursul judecării unei cauze complexe (dosarul conţine 1. 600 pagini), completul de judecată este înlocuit. Nici unul dintre noii judecători nu au participat la administrarea probelor. Completul deliberează şi ia hotărârea în aceeaşi zi. • 2. Judecătorul cauzei este un fost procuror. Acum are de soluţionat o cauză foarte importantă, al cărui rechizitoriu l-a întocmit fostul său coleg de birou. • 3. Judecătorul cauzei este un fost procuror, ce a ocupat o funcţie de conducere în cadrul parchetului, în timp ce cauza era în faza de urmărire penală. • 4. Din completul care soluţionează un dosar privind un civil, face parte şi un judecător millitar. Pentru a dobândi calitatea de magistrat militar, este nevoie şi de intervenţia administraţiei şi a armatei. Mandatul său este de 4 ani. În această calitate el poate fi sancţionat disciplinar de conducerea Ministerului Apărării. Totuşi, în activitatea de judecată, el este independent şi suordonat doar legii. • 5. Judecătorul cauzei în fond a participat la luarea unor măsuri în cursul urmăririi penale, în cursul unor proceduri adiacente. Astfel, deşi luase de mai multe ori măsura prelungirii arestării preventive, nu a găsit necesar să se abţină de la soluţionarea cauzei în fond, mai ales că subliniase în cursul soluţionării cererii de prelungire că doar instanţei de judecată îi revine competenţa de a aprecia probele dosarului şi a stabili vinovăţia incupatului. • 6. Judecătorul se implică în soluţionarea cauzei privind pe fostul său soţ. • 7. Judecătorul, cadru didactic la o universitate, participă la soluţionarea unei cause în care universitatea este una dintre părţi. • 8. Judecătorul se implică în soluţionarea cauzei în care soţia sa este partener al firmei avocatului principal din cauză. Dar dacă este unul dintre cei 50 angajaţi ai avocatului? • 9. Judecătorul primeşte spre soluţionare o cauză în care rechizitoriul este întocmit de soţia sa.

Cum identificam? • Definitie: Interes Personal vs Interes Public (Avantaj vs Dreptate) • categorii: - Real (poate fi urmarea unui act de coruptie) si aparent (ex. Relatie de rudenie/colegialitate functionar-parte) - Actual si viitor (pantouflage)

Cum masuram? • TERTUL • De ce ? IMPARTIALITATEA

Cum prevenim? Reglementare: • Norme deontologice: ce (nu) trebuie: - incompatibilitati (pe caz - rudenie) si interdictii (toata activitatea - alta functie, fostul mag) - obligatii de declarare a intereselor, rudenie - proceduri de excludere • Reguli de conduita: ce e recomandabil

Cum controlam? • Internalizare norme etica • Verificari de catre organismele instituite

Cum sanctionam? • Personal: recuzare • Institutional: - Penal: CP – art. 253 ind. 1; altfel abuz serviciu - disciplinar

Conduita deontologica • se refera la principiile si regulile profesiei • constau in obligatii legale • cuprinse in lege de organizare si statutul profesiei • edictata de autoritati (de sus in jos) • e impusa (proscrie comportamentul indezirabil) • sanctiuni negative : incalcarea e

Exemple (art. 99 lit h Legea 303/2004) • Sa depuna declaratii • Sa nu comita imixtiuni in activitatea unui coleg • Sa nu desfasoare activitati politice • Sa aiba atitudine demna fata de colegi, parti, avocati • Sa nu divulge secrete • Sa rezolve cauzele cu celeritate • Sa nu lipseasca de la serviciu

Conduita etica • se refera la obligatii morale care intregesc profesionalismul si ajuta la increderea popilatiei • constau in reguli in timpul profesiei si in afara ei • cuprinse in coduri (exc. conflict de interese – colegiul de conducere) • se asuma de corpul profesional (de sus in jos) • e recomandata (prescrie comportamentul

exemple (cod deontologic, Principii Bangalore) Profesionala - relatia cu presa, prieteni, politicul, colegii, partile - punctualitate, rabdare, transparenta - cum se face audierea, dr. partilor Extraprofesionala: - libertatea de asociere, de exprimare, aparitii in media - frecventarea de cluburi, baruri, jocuri de

Ce este corupţia? • Legea nr. 78/2000: utilizarea funcţiei publice ca sursă de venituri, de obţinere a unor avantaje materiale, sau de influenţă personală, pentru sine sau pentru altul. • TI: Coruptia reprezinta folosirea abuzivă a puterii publice pentru obtinerea de beneficii personale. • ONU (Programului Global împotriva corupţiei): „esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”. Practic judecătorul are de ales între interesul public, acela de a face dreptate, si interesul privat, acela de a-si procura un beneficiu. Această observatie ne face să afirmăm că regula evitării conflictului de interese este o aplicaţie a principiului nemo in rem suam auctor esse potest, adică nimeni nu poate oficia în propria sa cauză.

Coruptia si conflict interese • In timp ce corupţia presupune o acţiune, conflictul de interese este o situaţie, în care se pune problema potenţială a comiterii unei fapte ilegale: - un procuror implicat în luarea unei decizii în care interese personale acţionează totuşi corect şi conform legii, nu este vorba despre corupţie. - un judecător ar putea lua mită (corupţie) pentru a lua o decizie pe care ar fi luat-o oricum, fără ca această situaţie să presupună un conflict de interese. •

Ian 2010 – Incredere institutii UE toamna 2009 RO: justiţie - de la 25% în iunie la 28% în noiembrie UE: justiţie - de la 48% la 43%.

Perceptia populatiei-coruptie

Perceptia avocatilor-coruptie

Prevenire • Public: educatie, informare • Institutional: transparenta, repartizare dosar, management, celeritate, discretionarism • Individual: pregatire prof, disciplinar/ deontologie/etica

Combatere a. penal - Incriminare infractiuni coruptie - Obligatie de denuntare b. Administrativ: - Sanctiuni disciplinare, incompatibilitati

Increderea in justitie Cum se formeaza? • perceptia asupra corectitudinii serviciilor (rapid, obiectiv, transparent, holistic) • perceptia asupra integritatii personalului (impartial, corect, necorupt, inteles). ! aceasta perceptie porneste de multe ori de la experienta→ FAPTE si IMAGINE

Ce e de facut? - Tinta: profesionalism Mijlocul: responsabilizare Premisa: open mind la critica Instrument: evaluare externa si interna Implementare: managerii si personalul Feed-back: populatie, justitiabili, personal Control: sefii institutii, departamente, CSM Efect: umanizare, credibilizare, legitimitate

a. Solutii la nivel de institutie • • • Management de instanta Unificare practici administrative Mecanism consultare extern-instanta Parteneriate Cultura organizationala Constiinta sistemica Avertizor de integritate Verificari periodice a personalului si activitatii Protectie scurgere de informatii

b. Solutii la nivel de personal • Cunoasterea reglementarilor administrative, procedurilor judiciare, terminologiei etice (integritate, deontologie, aparenta, conflict de interese) si reglementarilor deontologice (cod pentru magistrati, pers auxiliar, functionari, personal contractual, auditori, notari, executori, consilieri juridici, politisti, pers. penitenciare). • Declararea averii, intereselor, rudeniilor • Stabilirea limitelor relatiei sef-angajat • Relatia cu publicul (poarta, registratura, arhiva) • Comportamentul in afara salii

c. Solutii la nivel de justitiabili • Ghiduri: orientare spatiala in instante, servicii oferite, modele de actiuni si cereri • Afisare drepturi (cod conduita) si obligatii • Mecanism de sesizare nereguli (cutie, online, tel. verde) • Impartire aleatorie a dosarelor, continuitate complet • Exercitarea atributiilor: calm, rabdator, empatic, dezinteresat; ascultare asertiva; fermitate, politete • Management de dosar • Solutiile adoptate: motivate, convingatoare, limbaj accesibil, in termen, unitare • Evitare amanari, repuneri pe rol, frunzarire dosar, discutii private cu partile/procurorul; dosare strigate preferential • Antepronuntarea, pronuntare pe exceptii. Rol activ (probe, parti, calificare/incadrare juridica). Propria personalitate. • Publicare hotarari judecatoresti • E-justice & E-law

d. Solutii la nivelul populatiei • Educatie juridica: drepturile omului, organizare judiciara, anticoruptie • Asistenta juridica primara • Date statistice si bugetare permanente • Acces informatii publice (raport de activitate, raport financiar, raport Legea 544/2001) • Reactie negativa a structurilor magistratilor la evenimente negative

Vă mulţumesc! Jud. Cristi Danilet cdanilet@just. ro