Asociația pentru Dialog Ocupare și migrație CONECT Implicarea

Asociația pentru Dialog, Ocupare și migrație CONECT Implicarea societății civile în politicile publice privind imigrația Warren Richardson and Mauricio Lima, winners of 2015 World Press Photo awards. “Fluxul de imigranți - un nou test pentru statele membre ale Uniunii Europene? Cum răspunde România noilor provocări socio-politice” București, 23 februarie 2016

Imigrația în România, la sfârșitul anului 2015* • 60. 257 cetățeni străini, din peste 130 de țări (față de 57. 461 cetățeni străini în 2014). • Principalele țări de origine: Moldova – 9272, Turcia – 8882, China – 7542, Siria - 4505, Israel - 2260, Irak – 2259, SUA - 2107. • 43. 882 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană (Italia - 12543, Germania - 5317, Franţa – 4747) *Toate datele statistice pe anul 2015 din această prezentare sunt preluate din valuarea activităţii Inspectoratului General pentru E Imigrări în anul 2015, disponibilă pe: http: //igi. mai. gov. ro/comunicate/citeste/ro/1335/Evaluarea-activitii-Inspectoratului-Generalpentru-Imigrri-n-anul-2015

În domeniul azilului (2015) • 1. 266 de cereri de azil, în scădere faţă de anul 2014, când au fost înregistrate un număr de 1547 de cereri. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria - 541, Irak - 214 și Afganistan - 96. • 472 persoane au primit o formă de protecţie (față de 691 în 2014), dintre care 230 au primit statut de refugiat (față de 354 în 2014) şi 242 protecţie subsidiară (față de 346 în 2014). • În 2014, rata de admisibilitate a fost de 59%, față de 45, 85% în 2014, 58, 86% în 2013 și 9, 27% în 2012, când s-a acordat o formă de protecţie în 216 cazuri. • 920 de locuri de cazare în centre, care poate fi suprimentată cu 550 de locuri. Rata medie de ocupare în 2015 a fost de 18%.

În domeniul azilului (2015) Principalele concluzii: • România a continuat să se confrunte cu un aflux de cereri de azil depuse de cetățeni sirieni (541 cereri de azil depuse de cetățeni sirieni, reprezentând - 42, 73% din totalul cererilor). • Situația diferită de afluxul masiv de cereri de azil înregistrat în anii anteriori: • 2011 -2013 - majoritatea străinilor care solicitau azil intrau ilegal în România prin trecerea frauduloasă a frontierei de sud-vest cu Serbia • 2015 –majoritatea cetățenilor sirieni sunt, de regulă, membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetățeni sirieni stabiliți în țara noastră

Șederea ilegală • 3580 acţiuni şi controale cu forţe proprii sau în cooperare pe linia prevenirii și combaterii șederii ilegale a străinilor, fiind depistaţi cu şedere ilegală un număr 2159 cetăţeni străini. Cei mai mulţi din state precum Moldova, Turcia, Siria și Israel. • În 2015 au fost emise 1677 decizii de returnare (cei mai mulţi cetățeni provin din Turcia - 227, Israel - 220, Moldova - 141, China - 167). Din totalul deciziilor emise un procent de 86, 70% au fost respectate. • Au fost îndepărtaţi sub escortă un număr de 189 cetățeni străini, 258 au fost luați în custodie publică până la returnarea de pe teritoriul României, iar pentru 307 a fost acordată tolerarea; 119 migranţi au beneficiat de sprijin şi au fost repatriaţi în ţara de origine. *Foto - Bulent Kilic

Contingente de lucrători aprobate și admise în scop de muncă Hotărâri ale Guvernului pentru stabilirea numărului autorizațiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor pentru: 2015, 2014, 2013 2015 APROBATE - 5500 ELIBERATE - 2. 506 3000 lucrători permanenți 1810 lucrători permanenți 900 lucrători detașați 489 lucrători detașați 800 lucrători înalt calificați 207 lucrători înalt calificați 100 lucrători sezonieri 100 nominale 200 lucrători stagiari 300 sportivi - sportivi 100 lucrători transfrontalieri. *Foto – Matjaz Krivic 2014 ELIBERATE - 2346 1733 lucrători permanenți 231 lucrători detașați 210 lucrători înalt calificați 207 sportivi

Dificultățile de integrare a imigranților în societatea românească Decurg din: 1. România se definește ca țară de tranzit, nu ca țară de destinație. 2. Discursul antagonic cu privire la drepturile cetățenilor europeni/non-europeni. 3. Anumite prevederi legislative. 4. Dificultăți de aplicare a legislației. *Fotos – Tanya Habjouga, Alessandro Pensso.

România - țară de tranzit • Integrarea străinilor în societatea românească este aproape exclusiv apanajul IGI și al ONG-urilor din domeniu. • Ministerele de linie nu alocă resurse pentru integrarea străinilor. • Nu există date cu privire la accesul străinilor la servicii publice (câți străini au medic de familie, câți au primit card de sănătate, cât s-a cheltuit pentru tratarea străinilor, câți copii străini sunt înscriși în sistemul public de învățământ, câți copii străini primesc alocație pentru copii etc. ? ) • Este tolerată existența unor instituții neacreditate (lăcașe de cult, școli private). • Sunt tolerate practici discriminatorii (refuzul băncilor de a deschide străinilor conturi pentru plata salariilor din România și a prestațiilor sociale; impunerea prin lege a condiției de a avea cetățenia română pentru a putea fi traducător autorizat sau de a fi căsătorit cu un cetățean român pentru a practica alte ocupații; doar persoanele care au statut de refugiat beneficiază de înjumătățirea perioadei obligatorii de 8, respectiv 5 ani de domiciliu pe teritoriul României la obținerea cetățeniei, nu și persoanele care beneficiază de protecție subsidiară etc. ).

Discursul antagonic al drepturilor cetățenilor europeni/non-europeni (I) • Emigrația este privită ca un act profund firesc, parte din comportamentul uman și nu ca act care conduce la dezrădăcinarea persoanelor din locurile lor de origine și instalarea lor în alte țări, statul român arătând preocupare pentru drepturile omului, drepturile cetățeanului român în Europa, prevenirea abuzurilor și a riscurilor asociate muncii fără forme legale, atribuind roluri importante în soluționarea acestor probleme Ministerului Muncii. • Imigrația este privită ca un risc, care trebuie gestionat de Ministerul de Interne, printrun organ de specialitate, IGI. Astfel are loc o schimbare în tipurile de acțiune ale poliției (de la forțele de poliție naționale de control a criminalității naționale, la urmărirea la nivel mondial a crimei organizate, a fluxurilor de migrație și a mișcărilor de refugiați), o schimbare a obiectivelor controlului de securitate (de la controlul și căutarea infractorilor individuali la supravegherea așa-numitelor grupuri de risc care au fost definite cu ajutorul criminalisticii și a statisticilor și care, în funcție de împrejurări, a determinat poliția să se concentreze asupra imigrației extra-comunitare și a grupurilor de străini care sunt la originea cea mai frecventă și cea mai gravă a amenințărilor la adresa securității) (Bigo, 2000, p. 336*) Bigo, Didier (2000), ”When Two Become One: Internal and external securitisations in Europe, in M. Kelstrup and M. C. Williams (eds. ), International Relations Theory and Politics of European Integration: Power, Security and Community, London: Routledge

Discursul antagonic al drepturilor cetățenilor europeni/non-europeni (II) • Emigrația în scop de muncă este privită din perspectivă socială și a drepturilor omului și se află printre atribuțiile Ministerului Muncii, • Imigrația în scop de muncă a cetățenilor non-europeni în România este responsabilitatea IGI și este definită în termeni de risc asociat în special cu intrarea României în spațiul Schengen (Strategia Națională privind Imigrația menționează, de exemplu tendința manifestată de cetățenii străini de a rămâne ilegal pe teritoriul României, desfăşurând activităţi lucrative fără forme legale, trecerea ilegală a frontierei de stat sau aşteptarea momentului aplicării în totalitate a dispoziţiilor acquisului Schengen de către România, în vederea deplasării spre state europene mai dezvoltate, creșterea resurselor necesare pentru aplicarea măsurilor de îndepărtare de pe teritoriul naţional, creșterea numărului cererilor de protecţie internaţională primite de autorităţile române etc. ).

Discursul antagonic al drepturilor cetățenilor europeni/non-europeni (III) • Un alt aspect în care este vizibil antagonismul dintre emigrație și migrație este relația cu statul de origine. Dacă în cazul românilor care lucrează în străinătate este de dorit „menținerea unei legături permanente cu țara a cetățenilor români care lucrează în străinătate, astfel încât aceștia să își poată exercita drepturile constituționale”, în cazul cetățenilor străini această legătură este cenzurată, prin impunerea unor condiții administrative de menținere a dreptului de ședere (cum este cazul anulării dreptului de ședere cetățenilor străini căsătoriți cu cetățeni străini, dacă aceștia călătoresc în străinătate împreună cu soțul sau soția pentru o perioadă mai mare de 6 luni întrun an, chiar dacă au permis de ședere valabil, chiar în cazul persoanelor care vor să muncească în străinătate sau să dezvolte afaceri în România) sau a condițiilor impuse pentru obținerea cetățeniei române.

Prevederile legislative • • • Limitarea accesului la piața muncii, educație, formare profesională a persoanelor fără acte de studii (majoritatea cetățenilor cu drept de ședere legală și refugiații sunt în această situație). Limitarea dreptului de practică a anumitor ocupații, chiar și absolvenților care șiau efectuat studiile în România. Impunerea unui salariu egal cu salariul mediu pe economie persoanelor cu drept de ședere în scop de muncă. Impunerea unui salariu de 4 ori salariul mediu pe economie persoanelor cu înaltă calificare (blue card). Limitarea libertății de circulație a persoanelor cu protecție subsidiară. Limitarea dreptului la justiție persoanelor care vorbesc limbi rare, pentru care nu există traducători autorizați. Imposibilitatea verificării on-line dacă angajatorul a înregistrat contractului individual de muncă sau data încetării acestuia. Imposibilitatea verificării condițiilor de muncă în cazul lucrătorilor domestici de către Inspecția Muncii. Condiții greu de îndeplinit pentru stabilirea domiciliului și obținerea cetățeniei române. Lipsa metodologiei speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România, aflaţi în situaţiile prevăzute de art. 11 (11) al Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor ce au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România

Dificultatea de aplicare a legislației • • • Dificultatea de a aplica sancțiuni angajatorilor abuzivi. Dificultatea de informare a imigranților într-o limbă pe care aceștia o înțeleg. Dificultatea de asigurare a accesului imigranților la asistența și asigurările sociale. Dificultatea de a oferi imigranților programe de învățare a limbii române, formare profesională, de accesare a pieței muncii. Practici neuniforme în aplicarea legislației. Refuzul unor instituții de aplicare a legislației (refuzul universităților de a înscrie persoanele cu protecție internațională în învățământul superior în aceleași condiții ca și cetățenii români). Condiționarea recunoașterii diplomelor de studii ale persoanelor cu protecție internațională de îndeplinirea unor formalităţi care contravin regimului lor juridic (precum supralegalizarea sau apostilarea) ori a unor criterii greu de realizat (precum impunerea echivalării diplomelor de bacalaureat prin susţinerea examenelor de diferenţă la limba şi literatura română şi la istoria românilor, conform programelor de bacalaureat româneşti), care îi dezavantajează în raport cu cetăţenii români. Imposibilitatea accesării unor drepturi datorită lipsei unor documente (certificat de naștere, certificat de celibat, cazier etc. ). Lipsa măsurilor de stimulare a angajatorilor care oferă locuri de muncă imigranților.

Deficienţe ale sistemului de dialog social şi dialog civic • ONG, sindicatele și patronatele nu sunt implicate în elaborarea politicilor în domeniu (Strategia Naţională privind Imigraţia) şi elaborarea/implementarea planurilor anuale de acţiune. • Angajatorii care angajează lucrători străini nu sunt, în general, membri ai asociaţiilor patronale. • Imigranţii nu sunt membri de sindicat în România şi, deseori, nici în ţara de origine. • Lipsa asociaţiilor străinilor şi numărul relativ mic de ONG româneşti cu preocupări în domeniul migraţiei.

Implicarea ONG-urilor în politicile publice • • Asociația CONECT este invitată în Comitetul Interministerial al Coaliției Naționale privind Integrarea refugiaților și face parte din 3 grupuri de lucru. A participat la consultările cu privire la Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015 -2018. Participă la consultările privind politicile publice organizate de IGI. Participă în acțiunile de advocacy la nivel european, ca membru al Rețelei Europene SOLIDAR. Participă la acțiunile organizate de grupul de lucru privind migrația din cadrul FOND România. Publică ghiduri de informare, singurul ghid de pregătire pentru obținerea cetățeniei române, manuale de limba română pentru vorbitorii de limba arabă și turcă. A inițiat Editura NEXT, singura editură din România dedicată publicului vorbitor sau interesat de limbile turcă, arabă și chineză.

Vă mulțumesc pentru atenție! • • Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta la: ofifice@asociatiaconect. ro Tel. 0212107160 www. formigrants. ro www. asociatiaconect. ro