Anuarul Statistic al Judeţului Braşov
Anuarul Statistic al Judeţului Braşov Ø Este cea mai complexă şi de amploare publicaţie cu serii de date a Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov Ø Cuprinde date statistice în evoluţie (20082013), ce caracterizează judeţul Braşov Ø Structurat în 17 capitole Ø Publicat în format tipărit precum şi CD Ø Promovat în rândul agenţilor economici, instituţiilor publice şi în mediul universitar
Ce aduce nou ediţia 2014? ØIntroducerea de noi indicatori (populaţia rezidentă şi populaţia după domiciliu) ØEvoluţia judeţului Braşov ØEditarea ediţiei de buzunar a acestuia
ØLa 1 iulie 2013 populaţia urbană reprezenta 73, 9 % din totalul populaţiei judeţului. ØDensitatea populaţiei în judetul Braşov (117, 3 loc/km 2 ) este peste media Regiunii 7 Centru (77, 4 loc/km 2). ØA crescut în 2013, comparativ cu 2012, densitatea populaţiei în mediul rural (de la 39, 5 la 39, 7 loc. /km 2), datorită migraţiei populaţiei din mediul urban în cel rural. ØCea mai mare densitate a populaţiei la nivelul judeţului o regăsim în oraşul Victoria (1410, 5 loc/km 2), iar cea mai mică în comuna Şoarş (12, 5 loc/km 2). ØPoluarea cu pulberi sedimentabile s-a redus constant în ultimii ani, de la 20, 3 gr /m 2 /lună în 2008 la 6, 2 gr /m 2 /lună în 2013. ØÎn schimb a crescut poluarea cu oxizi de azot şi cu compuşi organici volatili nemetalici.
ØConform surselor administrative, populaţia rezidentă a judeţului Braşov la 1 iulie 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu încă 619 de persoane. Populaţia judeţului Braşov reprezintă 2, 8% din totalul populaţiei României şi 23, 4% din totalul Regiunii Centru. ØSe remarcă o tendinţă de creştere a procentului populaţiei rurale datorată atât naşterilor cât şi migraţiei înspre zonele periurbane. ØSporul natural continuă să fie pozitiv, dar valoarea acestuia este în scădere începând cu anul 2009, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, dar şi a scăderii numărului de naşteri. Judeţul Braşov situându-se pe locul 5 în ierarhia naţională. ØVârsta medie a soţilor la prima căsătorie continuă, ajungând la 30, 9 ani pentru soţi şi 27, 7 ani pentru soţii. Durata medie a vieţii la nivelul judeţului Braşov este în creştere (75, 83 ani-în anul 2013), ea fiind mai mare decât cea din Regiunea Centru (75, 19 ani).
ØPonderea populaţiei, după domiciliu, în vârstă de muncă din mediul urban în total scade de la 77, 40% în anul 2008 la 75, 91% în anul 2013. Acest fapt poate fi un indicator al unei tendinţe fie de modificare structurală înspre o economie de subzistenţă a judeţului Braşov, fie de creştere a dezvoltării economice din mediul rural. În anul 2013 creşte ponderea populaţiei ocupate în industrie la 27, 8% faţă de 26, 6% în anul 2012. ØNumărul salariaţilor la 1000 de locuitori a crescut cu 20, 64% în anul 2013 faţă de anul 2012. Numărul şomerilor a scăzut cu 3, 9% în anul 2013 faţă de anul 2012. Creşte, astfel, rata de ocupare a resurselor de muncă începând cu 2011 de la 55, 4% la 59, 2% în 2013. ØCâştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Braşov a crescut cu 21, 21% faţă de anul 2008. Indicele câştigului salarial real a scăzut în schimb cu 0, 003% în anul 2013 faţă de 2008; a rămas deci aproape constant.
ØÎn anul 2013 numărul de locuinţe terminate a crescut cu 6, 0% faţă de anul 2012. ØCantitatea de energie termică distribuită populaţiei în judeţul Braşov, în anul 2013 a scăzut cu 13, 2% faţă de anul 2012, iar volumul gazelor naturale distribuite populaţiei a scăzut, în aceeaşi perioadă, cu 3, 2%. ØJudeţul Braşov se situează, în continuare, pe locul 3 în ierarhia naţională, după volumul gazelor distribuite populaţiei, pe locul 5 în privinţa numărului de locuinţe existente în municipii şi oraşe dar şi a suprafeţei locuibile la 31. XII 2013, şi pe locul 6 în privinţa volumului de apă distribuită. ØÎn Regiunea Centru, în aceeaşi perioadă, volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 5, 7%.
ØIndemnizaţiile de şomaj (şomeri cu experienţă de muncă) au scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 14, 18%, în timp ce indemnizaţiile de şomaj (şomeri fără experienţă de muncă) au crescut cu 3, 54% în anul 2013 faţă de anul 2012. Acest fapt reflectă o creştere atât a performanţei forţei de muncă active, cât şi preferinţa angajatorilor pentru aceasta, respectiv, creşterea dificultăţii de pătrundere pe piaţa forţei de muncă a şomerilor fără experienţă în muncă. ØPonderea plăţilor pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoria celor defavorizaţi în totalul cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor a scăzut în anul 2013 în judeţul Braşov la 4, 37% de la 4, 87% în anul 2012. ØJudeţul Braşov se situează pe locul 3 pe ţară în privinţa pensiei medii lunare - pensionari de asigurări sociale de stat.
Ø Numărul de paturi în spitale la 1000 locuitori a crescut de la 5, 5 în anul 2012 la 5, 9 în anul 2013. Ø În perioada analizată a scăzut numărul persoanelor internate în spitale cu 2, 1% şi numărul de om-zile spitalizare cu 0, 2%. Ø Unui medic îi revin 376 locuitori în judeţul Braşov, în timp ce în Regiunea Centru unui medic îi revin 378 locuitori. Se constată o creştere constantă a numărului de medici într-un ritm mediu anual de 5, 2%, datorat extinderii sectorului privat. Ø În condiţiile în care numărul de spitale private a crescut la 8, în 2013 şi numărul de persoane internate în unităţile private a înregistrat o creştere constantă de la 2386 în 2008 la 15705 în 2013 şi aceasta în defavoarea numărului de persoane internate în spitalele de stat. Ø Judeţul Braşov se situează pe locul 4 între judeţele ţării în privinţa numărului de policlinici şi pe locul 2 în privinţa numărului de ambulatorii de specialitate (8, 7%).
ØÎn anul 2013 faţă de anul 2012, populaţia şcolară a scăzut cu 1, 5%, iar personalul didactic a crescut cu 4, 0%. Se remarcă o creştere graduală a numărului de elevi înscrişi în şcoli cu predare în limba germană şi a celor înscrişi în învăţământul postliceal şi de maiştri. ØNumărul studenţilor din învăţământul particular a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 43, 7%, iar numărul studenţilor din învăţământul public a scăzut doar cu 4, 0%. Se observă că în anul şcolar 2013/2014 populaţia şcolară universitară s-a îndreptat cu precădere spre învăţământul public. ØCu un număr de 68 de grădiniţe, aflat în creştere, judeţul Braşov se situează pe locul 2 pe ţară. ØÎn Regiunea Centru populaţia şcolară a scăzut cu 2, 3% in anul şcolar 2013 -2014 faţă de anul 2012 -2013. Ø În judeţul Braşov situaţia este diferită, populaţia şcolară scăzând doar cu 1, 5%.
ØDatorită apariţiei noilor orchestre populare şi a ansamblurilor artistice, numărul total al spectatorilor creşte în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 54, 13%. Din acelaşi motiv, numărul total al spectacolelor înregistrează în judeţul Braşov o creştere spectaculoasă cu 75, 66% în anul 2013 faţă de anul 2012. În aceeaşi perioadă se înregistrează o scădere cu 38, 08% a numărului spectatorilor la teatru. În privinţa numărului de spectacole judeţul Braşov se situează pe locul 2 la nivel naţional. ØNumărul volumelor existente în biblioteci creşte cu 2, 11% în anul 2013 faţă de anul 2012, în timp ce numărul volumelor eliberate scade cu 18, 80%. Creşte şi numărul muzeelor şi colecţiilor publice în paralel cu numărul vizitatorilor şi numărul total de bunuri culturale.
ØProdusul intern brut în judeţul Braşov în anul 2012 a fost de 20347, 3 milioane lei preţuri curente (serie brută), în creştere cu 10, 8% în termeni nominali şi în creştere cu 5, 6% faţă de anul 2011 în termeni reali. ØProdusul intern brut al judeţului Braşov reprezenta 30, 4% din produsul intern brut al Regiunii Centru, ocupând astfel locul 1 în cadrul Regiunii. ØProdusul intern brut pe locuitor al judeţului Braşov era cu 30, 4% superior PIBului/locuitor al Regiunii Centru, ocupând locul 5 la nivel naţional.
ØCheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare au scăzut cu 43, 3% în anul 2013 faţă de anul 2012, iar numărul de salariaţi din cercetare dezvoltare a scăzut cu 12, 1%. Ø 59, 8% din salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare existenţi în Regiunea Centru se regăsesc în judeţul Braşov. ØCererile de brevet de invenţie au crescut în 2013 comparativ cu 2012 cu 67, 6%.
ØÎn judeţul Braşov valoarea ramurii agricole de bunuri şi servicii a crescut cu 45, 0% (preţuri curente) în anul 2013 faţă de anul precedent. ØIndicele producţiei vegetale din judeţul Braşov (167, 2%) este in anul 2013 superior celui din anul 2012; indicele producţiei animale este mai mic (105, 8%) decât în anul 2012 - 106, 2%. Judeţul Braşov se remarca prin producţia de sfecla de zahar si cartofi. ØDe altfel în ierarhia naţională este al 2 -lea judeţ ca suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. În privinţa producţiei de carne sacrificată, judeţul Braşov se situează pe locul 3 la nivel naţional. ØValoarea producţiei agricole a înregistrat cel mai mare indice de creştere (132, 7%) din ultimii 5 ani. ØDeşi valoarea masei lemnoase puse în circulaţie economică a crescut constant în ultimii 5 ani, structura acesteia s-a modificat în 2013 în favoarea exploatării răşinoaselor, mai puţin a stejarului şi a fagului ca procent în total.
Ø Numărul unităţilor active a crescut în 2013 cu 2, 5% comparativ cu 2012, iar cifra de afaceri a unităţilor locale active a crescut cu 5, 2% (în preţuri curente). Numărul unităţilor active a crescut la activităţile de: producţie şi furnizarea de energie termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+39, 4%), învăţământ (+16, 2%), spectacole, culturale şi recreative (+13, 8%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor (+5, 9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+5, 6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+5, 4%). Peste 42, 9% din numărul total de întreprinderi active din judeţul Braşov au avut ca activitate principală serviciile. Ø În anul 2013 faţă de 2012 cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Braşov a crescut cu 5, 2% pe total şi după cum urmează în celelalte sectoare în comerţ (+9, 2%), agricultură (+5, 5%), industrie (+4, 1%), servicii (+3, 9%) şi a scăzut în sectorul construcţiilor (-5, 9%). Ø În contextul scăderii numărului de IMM-uri în perioada 2008 -2013, dar şi a creşterii cifrelor de afaceri ale întreprinderilor mari cifra de afaceri realizată în medie pe o unitate activă , după o scădere conjuncturală în 2009 a crescut constant de la 1591 mii lei la 2225 mii lei.
Ø În acelaşi context, dar şi pe fondul scăderii numărului de salariaţi în perioada analizată cifra de afaceri raportată la numărul de salariaţi, deci productivitatea muncii a cunoscut o creştere de la 192 mii lei/persoană la 247 mii lei/persoană. Ø Cheltuielile cu personalul raportate la numărul de salariaţi au crescut şi ele constant, de la 17 mii lei în 2008 la 21 mii lei în 2013 (+23, 5%), dar nu în acelaşi ritm cu cifra de afaceri /unitate activă (+39, 8%). Ø Despre investiţii, atât brute cât şi nete putem spune că au scăzut constant indiferent dacă le raportăm la numărul de salariaţi sau cifra de afaceri, cu excepţia investiţiilor nete reziduale în anul 2009 pe fondul scăderii numărului de salariaţi şi a numărului de IMM-uri. Ø Perspectiva nu pare a fi dintre cele mai bune, decât prin creşterea numărului de IMM-uri şi a investiţiilor acestora. Ø În cadrul Regiunii Centru, judeţul Braşov s-a situat pe locul I referitor la numărul unităţilor locale active.
ØÎn anul 2013 faţă de anul 2012 lungimea drumurilor publice în judeţul Braşov a crescut cu 3, 4%, numărul vehiculelor pentru transportul mărfurilor a crescut cu 7, 3 %, iar cel al autoturismelor cu 5, 6%. Scade în schimb numărul pasagerilor transportaţi. ØDensitatea drumurilor publice din judeţul Braşov a fost în anul 2013 de 30, 9 km pe 100 km 2 , mai mică decât în Regiunea Centru (33, 1 km). ØÎn privinţa lungimii străzilor orăşeneşti modernizate ne situăm pe locul 4 în topul naţional.
ØÎn anul 2013, comparativ cu anul 2012, exportul a crescut într-un ritm mai mare (+16, 3%) decât importul (+9, 6%), balanţa comerţului exterior fiind excedentară. ØRegiunea Centru s-a situat în clasamentul pe ţară al regiunilor, în anul 2013, pe locul 4 atât la volumul exporturilor cât şi la volumul importurilor. ØJudeţul Braşov are cel mai mare volum al schimburilor comerciale din Regiunea Centru. ØPe măsură ce au crescut exporturile către Germania(+38, 1% din total exporturi), în 2013, a crescut şi ponderea grupei de mărfuri “maşini, aparate şi echipamente electrice” (+30, 9%). ØIn clasamentul naţional, judeţul Braşov s-a situat în anul 2013 pe locul 5 referitor la volumul exporturilor şi pe locul 7 la volumul importurilor (municipiul Bucureşti nu a fost inclus).
ØJudeţul Braşov a ocupat în 2013 locul 1 ca număr de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în clasamentul judeţelor din ţară. Numărul structurilor turistice cu funcţiuni de cazare turistică s-a dublat în ultimul deceniu. Prin urmare Braşovul îşi păstrează locul II la numărul de locuri de cazare şi de sosiri. ØNumărul turiştilor care s-au cazat în judeţul Braşov în anul 2013 a crescut cu 13, 2% faţă de anul 2012 peste media pe regiune si peste media la nivel naţional. ØNumărul de înnoptări din hoteluri a crescut în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 17, 5%, în timp ce numărul de locuri din hoteluri a crescut cu 12, 8 %. ØNumărul vizitatorilor străini este în creştere, fiind cu 11, 6% mai mare decât în 2012. Acest rezultat se bazează pe numărul turiştilor din Asia care a crescut cu 18, 2%. ØTotuşi cei mai mulţi vizitatori străini au venit din Germania şi Israel
ØNumărul infracţiuni cercetate de poliţie în judeţul Braşov cât si rata infracţionalităţii au scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 7, 4%. ØÎn anul 2013 în judeţul Braşov atât rata criminalităţii cât şi numărul persoanelor condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti au crescut cu 5, 8% comparativ anul 2012.
ØÎn acest capitol se prezintă situaţia judeţului Braşov comparativ cu toate celelalte judeţe.
Vă mulţumim! Director executiv, Director executiv adjunct, Ion POPESCU Mihaela P TEA
Скачать презентацию Anuarul Statistic al Judeţului Braşov Anuarul Statistic
2ee124667c41addb37e21adfb683ea11.ppt