823 Dumnezeu când a chemat pe Avraam

823. Dumnezeu când a chemat pe Avraam

1. Dumnezeu când a chemat pe Avraam Din Haldeea ca să meargă-n Canaan I-a promis că îl va binecuvânta Şi va fi ca iarba seminţia sa.

„Seminţiei tale îi promit Ţara ce Eu ţi-am făgăduit. [: Dacă în credinţă, tu îmi vei păstra Legământul Meu, acum şi pururea. : ]

2. Seminţia lui Avraam s-a înmulţit Devenind neam mare şi neprihănit După ce din Egipt Domnul i-a salvat Murmurând ei Dumnezeu i-a lepădat.

Domnul numai copii a cruţat Iosua, Caleb, milă-au aflat [: Trecând ei Iordanul, ca şi pe uscat Moştenind Canaanul cel mult aşteptat. : ]

3. După-a lor dorinţă Domnul le-a sculat Pe David ca rege şi mare-mpărat Deci după-o domnie timp îndelungat Israel pe Domnul din nou L-a uitat.

Astfel cum şi Moise le-a prezis Şi precum în cartea sa stă scris. [: A venit întocmai şi nu i-a cruţat Blestemul lui Moise neîntârziat. : ]

4. Tu Ierusalime, drag oraş frumos Cum eşti de pustiu şi-mprăştiat pe jos Zidurile tale sunt dărâmate Plâng a tale fiice mult întristate.

Israele, de te-ai pocăi Domnul din cer te va mântui [: Ce Iehova ţie, ţi-a făgăduit Îţi va da din ceruri dac-ai biruit. : ]

5. Inc-odată-aceasta lor li s-a-ntâmlat Fiindcă şi pe Domnul ei L-au lepădat. Căci Isus chemându-i în ultima zi Refuzându-L soarta le pecetlui.

Ierusalime eşti condamnat Lepădându-ţi al tău împărat. [: Cetăţenii tăi vor fi toţi strâmtoraţi La vrăjmaşi spre moarte deja sunt predaţi: ]

6. E ameninţată-această lume rea Căci mereu lumina o respinge ea Tatăl cu mânie rău îi va lovi Dacă Domnul păcii nu va mijloci.

Israele, e adevărat Că din nou Isus te-a adunat [: Ai speranţă-n Domnul, căci El ţi-a promis Cerescul Canaan şi Noul Paradis. : ]